vineri, 26 iulie 2013 0 comentarii

Capitolul 18 - “Jam”




MICHAEL JACKSON
THE COMPLETE STORY OF THE THE KING OF POP
9 noiembrie 2012
by Lisa D. Campbell
&
MICHAEL JACKSON
THE KING OF POP
martie 1993
by Lisa D. Campbell

Traducere si adaptare Mihaela A.R.

*

Capitolul 18
“Jam”
Michael Jackson



It ain’t too much stuff
It ain’t too much
It ain’t too much for me to
Jam
Ne e mare lucru
Nu e
Pentru mine nu e mare lucru
să fac ceea ce-mi place
  




Pe 26 noiembrie 1991, mult anticipatul album al lui Michael Jackson a fost lansat în sfârşit şi în Statele Unite. Dangerous a fost lansat pe 21 noiembrie în Europa şi pe 25 noiembrie în Japonia şi Canada. Vânzările, cel puţin s-o spunem, au fost eşalonate. Proprietarii magazinelor din domeniu şi executivii din industria de profil au sperat că noul album al lui Michael va revitaliza vânzările intrate în declin. Dacă vi se pare că este mult prea mult pentru umerii unei singure persoane, amintiţi-vă că Michael a mai făcut-o şi în 1983 şi 1984 cu Thriller.
Jermaine avea şi el mari speranţe de la Dangerous. Spera ca noul album al lui Michael să dea un impuls şi vânzărilor noului lui album, You Said, anticipând că fanii lui Michael îl vor cumpăra şi pe al lui. Acest lucru era puţin probabil din două motive. Unu - economia se afla într-o perioadă de recesiune. Doi - noul extras pe single al lui Jermaine nu prea era în stare să convingă inimile fanilor lui Michael pentru a-i cumpăra albumul. Single-ul lui Jermaine, intitulat Word To The Badd (Cuvânt către cel RĂU), îl pune la zid pe Michael, criticându-l pentru faptul că şi-ar fi pierdut simţul realităţii din pricina statutului de superstar:



What's up yo, word to the badd

Reconstructed,
been abducted
don't know who you are
Think they love you,
they don't know you.
Lonely superstar!

You never think about who you love
You only think about number one
You forgot about where we started from
You only think about what you want
You don't care about how it's done
you only think about you! Your throne!
Be it right or be it wrong!

It ain't about your world
It ain't about the things that you do
If you don't care, I don't care
Cause you keep thinkin' about you
It ain't about you've takin' my pie

You've been takin' for a long time
If you don't care,
I don't care
If you keep...
Well I ain't thinkin' 'bout you

once you were made
you changes your shade
was your color wrong?
could not turn back
it's a known fact...
you are too far gone!

you know I tried to be there for you
like a brother i cared for you
it didn't matter
you always played me off!
You only care about what you want
You don't care about how it's done
you only think about you! Your throne!
Be it right or be it wrong!

(…………..)

Thinkin' bout that pie
that you've been takin' from me
From a brother to another brother
hard to believe
Lost and don't know it yet, you still show it
Givin' seems to be harder
than it is to receive
The glass has gotten shady,
time to make it clearer.
clean it up and
let's start with the Man in the Mirror!
it's sad Mr. Bad ain't no mistaken it.

Get a grip
cause you're not far from breakin' it

Thinkin' about the time
when we used to be close
It shouldn't be past tense
cause nobody knows
What the futur may hold
what tomorrow might bring
It's not guaranteed
that you'll be spreading your wings
but, meanwhile, I'll continue to smile
because in the back of my head
I know you're still a child.
You say you're a man but,
that will never be.
Unless, the day comes
when you can lean on me.

Gone too far,
you better turn back.
I know who you are.
You know where I'm at.
Sad but it's true, from me to you.
Pick up the phone. Don't be alone.
Stepp off your throne.
Come back home!

(…………..)
Către cel rău

Reconstruit,
dependent,
nu mai ştii nici cine eşti.
Crezi că ei te iubesc,
dar ei nici nu te cunosc
solitarule superstar!

Nu-ţi pasă pe cine iubeşti
Nu-ţi pasă decât de locul 1
ai uitat de unde ai plecat
Nu-ţi pasă decât de ceea ce vrei tu
şi nu te interesează cum se ajunge la asta
nu-ţi pasă decât de tine! de tronul tău!
indiferent că e bine sau e rău!

Nu este vorba de lumea ta
Nu este vorba de lucrurile pe care le faci
Dacă ţie nu-ţi pasă, nici mie nu-mi pasă
căci continui să te gândeşti doar la tine
Nu este vorba despre faptul
că mi-ai luat locul
Ai făcut-o de multă vreme
dar dacă ţie nu-ţi pasă,
nici mie nu-mi pasă
şi dacă continui aşa...
ei bine, nici nu mă mai gândesc la tine

Odată ce ai reuşit
ţi-ai schimbat şi umbra
Nu era bună culoarea ta?
Nu te mai poţi întoarce
este un fapt cunoscut...
că ai mers mult prea departe!

Ştii că am încercat să fiu acolo pentru tine
ca un frate am avut grija de tine
nu a contat
că întotdeauna m-ai dat la o parte
Nu-ţi pasă decât de ceea ce vrei tu
şi nu te interesează cum se ajunge la asta
Nu te gândeşti decât la tine! la tronul tău!
indiferent că e bine sau e rău

(…………..)

Considerând că
mi-ai luat ceea ce era al meu
de la un frate la altul,
e greu de crezut
Eşti pierdut şi tot nu ştii să o arăţi
Se pare că îţi este mai greu să dăruieşti
decât să primeşti
E prea mult întuneric
şi e vremea să facem lumină
Să facem curat şi
să începem cu Omul din oglindă
E trist Domnule Bad
dar nu e nici o confuzie
Trezeşte-te la realitate
căci nu eşti departe de prăpastie

mă gândesc la vremea
când eram apropiaţi -
n-ar trebui să folosim trecutul,
pentru că nimeni nu ştie
ce-ţi aduce viitorul,
ce-ţi rezervă ziua de mâine
Nu există nici o garanţie
că aripile nu-ţi vor fi frânte
Dar între timp, voi continua să zâmbesc
pentru că eu ştiu foarte bine
că ai rămas tot un copil
Spui că eşti bărbat
dar asta nu se va întâmpla niciodată
decât în ziua în care
îmi vei cere sprijinul.

Ai mers prea departe,
mai bine te-ai întoarce
Eu ştiu cine eşti
iar tu ştii unde mă găseşti
E trist dar e adevarat, ce-ţi spun
Ridică receptorul. Nu mai sta singur.
Coboară de pe tronul tău
şi întoarce-te acasă!

(…………..)
 
 (http://www.youtube.com/watch?v=EIdzNLnzdhw 
Jermaine Jackson - Word To The Bad Badd!

Dacă aceste versuri au fost lansate ca şi extras pe single, pe album apare o versiune revizuită. De exemplu once you were made / you changes your shade s-a transformat în once you were made / you changes your ways (odată ce ai reuşit / ţi-ai schimbat drumul…). Speranţele lui Jermaine că vânzările albumului său vor fi ajutate de lansarea albumului Dangerous erau deja compromise. Albumul You Said a ajuns repede pe locul 6 în topul R&B al albumelor şi nu a intrat niciodată în topul pop album. Poate că ar fi făcut mai bine să ia exemplu de la Michael, să înveţe să fie un profesionist şi să se dedice muncii sale, decât să încerce să-şi degradeze fratele în public. Pe parcursul întregii sale cariere, Michael s-a apărat singur ori de câte ori a considerat că este nevoie de o justificare, dar niciodată nu s-a manifestat cu furie împotriva acelora care l-au criticat sau l-au atacat în mod public, alegând în mod constant să râmănă fidel convingerilor sale. Fiecare îşi primea răsplata. Statutul său de neclintit, acela de exemplu pentru ceilalţi, de model pentru copiii care îl adorau, îi face pe aceia care îl atacă să pară de-a dreptul stăpâniţi de prostie. Jermaine a încercat să se apere în cartea sa You Are Not Alone (septembrie 2011), explicând că versiunea ofensivă a piesei sale nu ar fi trebuit niciodată lansată şi că i s-a făcut ruşine atunci când s-a întâmplat acest lucru. Şi-a vărsat furia pentru că apelurile către fratele său au rămas fără răspuns. Michael a fost rănit şi supărat. Piesa a fost scrisă de fapt de Antonio M. “L.A” Reid şi de Babyface, producătorii cu care Jermaine a intenţionat să-şi facă noul album. Conform spuselor lui Jermaine, asta s-a întâmplat până ce aceştia au fost “furaţi” de Michael. Michael i-ar fi reţinut pe cunoscuţii producători pentru a înregistra piesele pentru albumul lui, dar nu a inclus niciodată nici o piesă a lor pe albumul său finalizat. Tensiunea a juns la apogeu, atunci când au fost convocaţi amândoi, şi Michael şi Jermaine, la Hayvenhurst. Katherine le-a cerut să dea cărţile pe faţă şi să-şi rezolve divergenţele. Jermaine şi-a cerut scuze că a lansat acel cântec, exprimându-şi furia că nu a fost în stare să atingă nivelul lui Michael. Michael a explicat că niciodată nu a primit vreun mesaj care să-l anunţe că ar fi fost sunat de fratele său şi a promis să fie mai accesibil familiei sale.
Dincolo de rivalitatea dintre Michael şi Jermainei, Randy a ajuns şi el la ştiri în acea perioadă. Randy a fost condamnat în noiembrie la 30 de zile de spitalizare pentru recuperare din pricina violenţei domestice, perioadă urmată de un program de un an de zile de reabilitare. El a fost acuzat că şi-a abuzat soţia, pe Eliza şi că şi-a pus în pericol fiica, pe Steveanna. Povestea a avut o acoperire minoră la ştiri.
Ecourile albumului Dangerous în presă au fost în general favorabile. Revistele Us şi People au alcătuit fiecare recenzii favorabile şi surprinzător, revista Rolling Stone, în general un mare critic al lui Michael, a oferit albumului 4 ½ stele, cotă situată între excelent şi clasic. Revista Billboard de asemenea, a dat albumului Dangerous o recenzie strălucitoare, … din punct de vedere artistic, este unul din eforturile de cea mai bună calitate ale lui Jackson.
Au existat şi câţiva care au criticat albumul Dangerous, ca fiind prea comercial, conţinând un material care în opinia lor, era superficial şi lipsit de stimulent, dar care probabil va fi un succes din punct de vedere mercantil. Michael a fost blamat în mod repetat că hrăneşte apetitul maselor, lăsându-şi deoparte adevăratul spirit artistic pentru a asigura succesul comercial al albumului. Alţii susţineau că dacă nu se va vinde ca Thriller, cariera lui Michael în industria muzicală poate fi considerată intrată în declin. Aceste manifestări de logică absurdă se traduc prin faptul că dacă Dangerous s-ar vinde în 25 de milioane de exemplare la nivel mondial, Michael poate fi considerat pierdut, deşi avea cele mai bine vândute albume în Top 3 din istoria muzicii. Ce scuză săracă pentru o carieră în muzică! Aşadar, în privinţa îngrijorării acestor câtorva critici, Michael era condamnat în ochii lor în ceea ce priveşte volumul de vânzări ale abumului iar dacă Dangerous se vinde ca Thriller şi ca Bad, ei bine, atunci era prea comercial şi în fine, dacă s-ar vinde “doar” în câteva milioane, cariera lui era deja în impas.
În fapt, piesele de pe Dangerous acoperă o varietate de stiluri diferite, Michael neavând nici un fel de problemă cu nici unul dintre ele. Piese uşor de reţinut ca Black Or White, Remember The Time, In The Closet, She Drives Me Wild şi Who Is It, dovedesc că el este într-adevăr Regele Muzicii Pop. Jam şi Give In To Me au ceva mai mult sunet hard rock; Jam incluzând chiar şi un segment rap. Un segment de acest gen includ şi piesele Black Or White, She Drives Me Wild şi Dangerous, de altfel. O piesă cu influenţe gospel, care ne aminteşte de Man In The Mirror, furnizează piesele Will You Be There şi chiar mai bine Keep The Faith. Versurile piesei Gone Too Soon sunt dedicate lui Ryan White, poate puţin cam sentimentale dar este o ocazie perfectă pentru Michael  de a-şi pune în valoare vocea caldă şi blândă, amintindu-ne de Ben. Why You Wanna Trip On Me este o continuare a piesei Leave Me Alone, împărtăşind acelaşi sentiment, respectiv întrebarea de ce oamenii sunt mereu interesaţi de chipul său, de culoarea pielii sale sau de aşa zisele sale excentricităţi. Interesant este că această piesă nu a fost compusă de Michael, ci de Teddy Riley şi Bernard Bell.
O tradiţie pe care Michael a perpetuat-o este aceea de a avea prezent pe albumele sale un chitarist rock cunoscut. Eddie Van Hallen a participat la piesa Beat It de pe Thriller, iar Steve Stevens a participat la piesa Dirty Diana de pe Bad. Pentru piesele Black Or White şi Give In To Me de pe Dangerous şi-a dat concursul chitaristul trupei Guns and Roses, Slash.
Acesta a fost primul album cu Sony, a cărui producţie nu a mai fost semnată de Quincy Jones. Teddy Riley care i-a fost sugerat de Eddie Murphy, a fost co-autorul şi co-producătorul a şapte dintre cele 14 piese de pe albumul Dangerous, alături de Michael. Bill Boutrell care a compus şi a performat versurile segmentului rap din Black Or White a fost co-autorul şi co-producătorul a trei piese. Glen Ballard şi Siedah Garrett, autorii piesei Man In The Mirror, au compus Keep The Faith împreună cu Michael. Compoziţiile proprii lui Michael au fost Will You Be There şi Heal The World, o continuare a tematicii piesei We Are The World. Riley şi Boutrell i-au fost recomandaţi de Quincy Jones. Conform cărţii Man in the Music – The Creative Life and Work of Michael Jackson a lui Joseph Vogel, înainte de a lansa produsul final, Michael i-a cerut părerea lui Jones. Iar acesta l-a declarat a fi o capodoperă.
Deşi albumul Dangerous s-a lansat pe 26 noiembrie, a ajuns pe piaţă cu câteva zile mai devreme, pentru că nişte hoţi înarmaţi au furat 30.000 de exemplare dintr-un depozit din Los Angeles. Prejudiciul s-a ridicat la circa 400.000$. Drept urmare, unele staţii de radio au dat drumul albumului pe post cu câteva zile înainte de lansarea lui oficială. Magazinele au oferit fanilor posibilitatea de a-şi rezerva exemplarele dorite, oferindu-le la pachet şi trei poze. Albumul s-a lansat în formatele obişnuite: casetă, CD şi disc de vinil, dar şi un CD special pentru colecţionari a cărui casetă se deschidea cu un decupaj 3D al figurilor inserate pe copertă.

 
 Design-ul coperţii albumului Dangerous a fost realizat de Mark Ryden cu aportul evident al lui Michael. Acesta surpinde doar ochii lui Michael iar restul coperţii conţine o pleiadă de personaje ce fac o mulţime de referiri la Michael: mâna ce ţine în palmă imaginea personificată a lumii, poartă pe trei degete bandă adezivă; un călător într-o barcă mică arată ca Michael cam în jurul vârstei de 12 ani; într-o altă barcă se află un alt călător, un băiat blond cu iniţiala “M” inscripţionată pe tricou; se presupune că acesta ar fi Macaulay Culkin. Figura din zona inferioară a coperţii, care seamănă foarte bine cu actorul Ed Asner, poartă la rever un ac pe care se poate citi “1998” cu o săgeată.
Pentru posturile de radio londoneze Sony a restricţionat difuzarea albumului Dangerous la 15 minute dintr-o oră pentru a preveni înregistrările masive. Acest lucru a venit ca răspuns la anunţul unui post de radio care ar fi difuzat întregul album cu o zi înainte de lansarea lui în magazine.
Câteva magazine din State şi-au deschis porţile la miezul nopţii pentru a da drumul vânzărilor cât mai repede posibil. Magazinul Tower Records din vestul Hollywood-ului a expus o replică a coperţii albumului alături de alte mostre de pe copertă pe un banner de 6 x 46 metri, iar la miezul nopţii şi-a deschis porţile şi a vândut peste trei sute de exemplare în doar două ore.
Iniţial, CBS Records a scos pe piaţă 4 milioane de exemplare din noul album, ceea ce însemna un nou record. Dangerous a fost primul album pentru care s-au comandat în avans 50.000 de unităţi, în fosta zonă comunistă a Germaniei. Un purtător de cuvânt al magazinului Virgin din Franţa a spus că Dangerous a fost albumul care s-a vândut cel mai repede din istoria magazinului. De fapt a fost albumul care s-a vândut cel mai repede, atingând 4 milioane de exemplare în primele sale două luni de la lansare.
Costul de producţie al albumului a stabilit şi el un nou record, estimat la peste 10 milioane de dolari. Şapte studiouri au fost folosite pentru înregistrarea pieselor. Michael a avut intrare liberă 24 ore din 24, timp de doi ani la Record One din Sherman Oaks / California, la preţul de 4.000$ pe zi. Şi alte trei camere au fost rezervate la Studioul Larrabee Sound din Los Angeles, a căror chirie varia între 3.000 şi 4.000$ pe zi.
Producţia scurt metrajului Black Or White nu a fost nici ea ieftină. Estimările au ajuns la un preţ de cost cuprins între 4 şi 7 milioane de dolari. Cu siguranţă că dezacordul dintre Michael şi regizorul John Landis survenit la un moment dat, nu a ajutat cu nimic. Michael s-a închis în rulota sa, lăsând echipa să-l aştepte vreo trei ore şi jumătate.
Cheltuielile par să fi pălit cu totul atunci când Dangerous a debutat în topul Billboard al albumelor pe locul 1. Albumul a înregistrat acelaşi debut suprem şi în topul britanic. În fine, a fost primul album care s-a epuizat după doar trei zile de vânzări, surclasând noul album al trupei U2, Achtung Baby, care s-a epuizat după o sptămână. Nu acelaşi succes l-a avut în restul lumii. În Australia, Spania, Elveţia şi Finlanda, Dangerous a debutat pe locul 1 în clasamentele albumelor, în Suedia şi Germania pe locul 2 şi în Italia pe locul 3. În Japonia şi Olanda a debutat pe locul 5, iar în Topul Pan European pe locul 14.
În ziua următoare lansării albumului, Michael a performat noul său single în cadrul unei emisiuni speciale dedicată postului MTV, care sărbătorea cea de a zecea aniversare. Programul de o oră a fost difuzat pe ABC şi a inclus câteva dintre cele mai mari nume din muzica pop şi rock. Printre tributari s-au numărat Aerosmith, George Michael, REM, iar Madonna a ţinut un fel de tribut vorbit. Fiecare artist a susţinut o singură performanţă, cu excepţia unuia. Programul special s-a încheiat cu Michael performând două piese din proaspătul său album. Chitaristul de la Gun’N’Roses, Slash, i s-a alăturat pentru piesa Black Or White. Michael a fost îmbrăcat la fel ca şi în scurt metrajul piesei, în pantaloni negri, cu cămaşă albă şi tricou alb pe dedesubt. Performanţa lui a fost plină de energie şi amuzament, şi notaţi, şi-a ţinut mâinile departe de zona pelvisului ca urmare a turbulenţelor provocate de scurt metraj. La finalul piesei, Slash şi-a aruncat chitara prin parbrizul unei maşini parcate pe scenă, care mai apoi a explodat. Atunci când au fost testate efectele pirotehnice pentru Black Or White, Michael a stat departe spunând: Mă voi da de-o parte, am mai avut de-a face odată cu astfel de chestii.
Apoi, i s-a alăturat un cor de gospel de diverse vârste, pentru piesa Will You Be There, care s-a încheiat cu apariţia unui înger, interpretat de Angela Ice, care a coborât de undeva de sus şi care l-a cuprins cu aripile, simbolizând speranţa. Vincent Patterson a fost coregraful acestei reprezentaţii filmată într-un hangar din Los Angeles şi la care au fost invitaţi membrii ai Fan-Clubului Michael Jackson, pentru a participa la filmări şi pentru a constitui audienţa.





Filmările pentru Black Or White au fost complete după şase duble. În timpul repetiţiilor, doi dintre cimpanzeii lui Michael au vizitat platoul de filmare, iar directorul executiv de la MTV, Tom Freston s-a prezentat la Michael cu o versiune de aproape doi metri a statuetei astronautului, simbolul reţelei de televiziune. În timp ce Freston vorbea, uriaşa statuie a fost coborâtă cu ajutorul cablurilor. Ţi-am făcut această statuie pentru a-ţi arăta aprecierea noastră pentru tot ceea ce ai făcut pentru muzică şi pentru MTV, şi iat-o. Este destul de mare. Michael a spus încet: Mulţumesc, şi i-a strâns mâna lui Freston.





Curând au apărut poveşti despre o altă idilă a lui Michael. În perioada sărbătorilor din 1991, Michael a petrecut câteva zile în Las Vegas unde, s-a comentat, că s-a întâlnit cu dansatoarea Shoshana Hawley. Au petrecut mult timp împreună în apartamentul lui Michael şi au fost de patru ori la evenimentele competiţionale medievale de la Hotelul Excalibur.
Mai existau zvonuri care spuneau că Michael a acceptat o invitaţie din partea şeicului Rashid Ahmed, Ministrul culturii şi sporturilor din Pakistan, pentru a performa în capitala ţării, Lahore. Ar fi fost stabilită chiar şi data de 14 aprilie 1992 pentru susţinerea acestui concert. Se spera că apariţia lui Michael va ajuta la prezentarea ţării într-o lumină modernă. Acest anunţ a fost imediat negat de publicistul lui Michael, care a spus că acesta niciodată nu a acceptat invitaţia.
Când Black Or White a atins apogeul în topul singles, a fost lansat cel de-al doilea extras de pe albumul Dangerous, Remember The Time, piesă dedicată unei doamne foarte importante în viaţa lui Michael, Diana Ross. Evoluţia piesei în clasamentul single a fost foarte neobişnuită. După ce a atins locul 3 în Top Hot 100 timp de două săptămâni, a coborât pe locul 4, ca apoi să urce din nou pe locul 3, pentru alte două săptămâni. Remember The Time a petrecut două săptămâni pe locul 1 în topul R&B single. Scurt metrajul pentru cel de-al doilea extras pe single a debutat, ca şi Black Or White, simultan în reţelele Fox, BET şi MTV, pe 2 februarie 1992.
Scurt metrajului Remember The Time are ca tematică o poveste egipteană portretizată de Eddie Murphy în rolul Faraonului Ramses şi modelul Iman în rolul Reginei Nefertiti. Cum regina s-a plictisit şi doreşte mai mult divertisment, o suită de performeri, anunţaţi de Magic Johnson, s-au perindat prin faţa ei, etalându-şi fiecare măiestria. Însă cum nici unul nu a reuşit să o satisfacă, ea a ordonat să fie daţi la lei sau să fie decapitaţi. O figură acoperită de o robă a fost următorul număr prezentat în faţa ei. Prin intermediul efectelor speciale, silueta de sub robă a dispărut, iar în locul ei a apărut limpede Michael în straie egiptene. Regina a devenit interesată de el, stârnindu-i furia lui Ramses, care imediat şi-a trimis gărzile după el. Pe parcursul poveştii, Michael se prinde într-un dans printre frumoasele egiptene, se întâlneşte cu Nefertiti, o îmbrăţişează şi o sărută, acesta fiind primul său sărut pe micul ecran. În final, Michael se transformă în pulberea de aur din care a apărut.
Scurt metrajul Remember The Time a fost regizat de John Singleton, în al cărui palmares se înscrie şi Boyz N The Hood (Băieţii din cartier). Coregrafii scurt metrajului, Fatima Robinson şi Stretch, au fost şi ei membri în trupa de dans care l-a acompaniat pe Michael. Următorul proiect al lui Singleton, a fost un alt film, Poetic Justice (Poezie şi singurătate), care o avea în rolul principal pe Janet Jackson. S-a spus că Michael a vizitat-o pe Janet pe platoul de filmare, deghizat.

Making of Remember The Time)

Pentru a-i întoarce favoarea, Michael a cântat alături de Eddie Murphy pentru următorul album al acestuia, Love’s Alright. El a susţinut background-ul vocal pentru piesele Yeah şi Whatzupwitu (What’s Up With You). Printre cei  mulţi care au contribuit la background-ul vocal al piesei Yeah mai apar Paul McCartney, Jon Bon Jovi, Elton John, Janet Jackson şi mulţi alţii.
Albumul Dangerous s-a vândut în 40 de milioane de exemplare în toată lumea cucerind titlul de cel mai bine vândut album al genului new jack swing[1]. Ambele albume – Bad şi Dangerous – s-au bucurat de un succes remarcabil. Poate dacă s-ar face abstracţie de umbra largă a Thriller-ului, s-ar fi bucurat mai mult de succesul lor. Din păcate însă, acesta a fost întotdeauna eclipsat atunci când inevitabil, au fost comparate cu predecesorul lor imposibil de depăşit. Billboard a inserat un advertorial în care îl felicita pe Michael pentru succesul albumului şi al primului extras pe single:
‘Dangerous’ Numărul 1 în lume. Numărul 1 global, albumul care s-a vândut în peste 10 milioane de exemplare. Include extrasul pe single numărul 1 în toată lumea şi scurt metrajul ‘Black Or White’ precum şi noul hit ‘Remember The Time’, produse de Epic. ‘4 ½’ stele (Cota Excelent/Classic)

Rolling Stone
 Michael Jackson, făcând din întreaga lume, un loc ‘Periculos’. Nu pierdeţi debutul tv în prime time al noului scurt metraj al lui Michael, ‘Remember The Time’, pe 2 februarie.
Advertorialul cuprinde a fotografie monocromă a lui Michael cu o imagine ceva mai diferită. Poartă pantaloni negri, maiou alb, iar părul îl are prins în întregime într-o coadă de cal. Preşedintele Tommy Motolla de la Sony Music Entertainment i-a oferit lui Michael un premiu cu ocazia celor 10 milioane de exemplare vândute din noul albumul.
Probabil din cauza anunţului că Dangerous a depăşit vânzările albumelor Bad şi Thriller în prima lună de la lansare, Orchestra din Cleveland a solicitat o cotă din drepturile de publicare ale albumului. În aprilie 1992, Orchestra a intentat un proces împotriva lui Michael Jackson, MJJ Productions, Epic Records şi Sony Music Entertainment, prin care solicita 7 milioane de dolari ca urmare a încălcării drepturilor de autor. Michael a fost acuzat că a inclus o mostră de 67 de secunde din prestaţia orchestrei pe Simfonia a 9-a a lui Beethoven, la începutul piesei Will You Be There. Acuzaţia mergea mai departe şi spunea că Michael şi-ar fi asumat creditul pentru compunerea întregii piese, inclusiv segmentul aparţinând lui Beethoven. Atât Orchestra din Cleveland cât şi Michael înregistrau cu Sony, care negociase în prealabil taxa de licenţă cu orchestra respectivă. Deşi munca lui Beethoven se află acum în patrimoniul public, înregistrările individuale ale materialelor sale pot fi considerate încălcare a drepturilor de autor. Piesa respectivă, la care s-a făcut referire în acest proces, a fost dirijată de George Szell. Procesul s-a desfăşurat în decembrie. Ca parte a acordului dintre părţi, s-a decis ca toate copiile viitoare ale albumului Dangerous să-l insereze în segmentul creditului şi pe Ludwig Van Beethoven.
Un al doilea proces a fost intentat în iunie de o compozitoare din Denver / Colorado. Crystal Cartier l-a acţionat în judecată pe Michael Jackson pentru suma de 40 de milioane de dolari, susţinând că ea a fost cea care a compus şi a înregistrat piesa Dangerous, înainte ca Michael să-şi lanseze albumul. Ea ar fi scris piesa în 1985 şi ar fi înregistrat-o în 1990. (n.t. - Jackson a mărturisit că piesa "Dangerous" a rezultat din piesa "Streetwalker" pe care a compus-o împreună cu Bottrell în 1985. Versiunea demo a piesei a fost adusă ca probă şi ascultată în instanţa de judecată. Înregistrările au fost urmate de un segment a cappella pe "Dangerous" şi "Billie Jean", oferind o perspectivă rară a muncii de compozitor a lui Michael. Cartier s-a trezit în imposibilitatea de a furniza orice înregistrare originală a propriei piese, iar judecătorul s-a pronunţat în favoarea lui Jackson. Lui Cartier i-a fost refuzat dreptul la recurs.)
Confirmând zvonurile care au început să circule încă înainte de lansarea albumului Dangerous, Michael a ţinut o conferinţă de presă pe 3 februarie 1992 la Sala Radio din New York pentru a face cunoscute planurile sale pentru un nou turneu mondial. Michael Jackson şi Pepsi urmau să fie parteneri pentru a treia oară, compania sponsorizând turneul şi noile reclame comerciale cu Jackson. Turneul avea să înceapă în iunie şi avea să acopere patru continente, dar nu a fost programată nici măcar o dată pentru Statele Unite. Îmbrăcat în negru, Michael şi-a susţinut propriul discurs la conferinţa de presă. El a anunţat că a programat acest turneu pentru strângerea de fonduri pentru fundaţia sa Heal The World, creată pentru întrajutorarea copiilor:
Singurul motiv pentru care voi pleca în turneu este acela de a strânge fonduri pentru noua Fundaţie ‘Heal The World’, o organizaţie internaţională pe care am creat-o pentru întrajutorarea copiilor şi menţinerea patrimoniului ecologic. Obiectivul meu este acela de a strânge 100 de milioane de dolari până la Crăciunul din 1993.
Heal The World va contribui la cercetările în domeniul SIDA, în amintirea prietenului meu Ryan White, la Tabăra Ronald McDonald, la Fundaţia Make A Wish, la Diabeticii Juvenili şi Fundaţia Minorităţilor suferinde de SIDA. Corul de băieţi de la St. Thomas au cântat piesa Heal The World şi l-au mişcat la fel de tare cum a reuşit s-o facă versiunea pentru copii a piesei We Are The World:  Când am compus această piesă, a fost visul meu de a-l auzi interpretat în felul în care numai ei pot, cu inocenţa şi frumuseţea lor. Am făcut mari eforturi să nu izbucnesc în lacrimi.
Fundaţia Heal The World şi-a intensificat activitatea în timpul revoltelor din Los Angeles furnizând un program de educaţie, imunizare şi tratamente anti-drog pentru copii. Fundaţia a fost de asemenea responsabilă pentru tone de ajutoare expediate la Sarajevo.






Nu a fost rostită nici o altă cifră referitoare la noul contract semnat de Michael cu Pepsi, dar s-a spus că era cel mai mare angajament de sponsorizare încheiat vreodată între corporaţie şi un entarteiner de pe scena muzicală. Primul şi noul spot comercial, intitulat Dreams, este unul dintre cele mai elaborate spoturi din istoria publicităţii. A debutat în 150 de ţări din toată lumea, exclusiv în Statele Unite, spre sfârşitul lunii iulie şi a coincis cu deschiderea Jocurilor Olimpice de Vară de la Barcelona / Spania.





La două zile după conferinţa de presă, Michael s-a îndreptat spre Washington D.C., unde a fost onorat cu Premiul pentru întreaga carieră, oferit de Asociaţia Naţională a Proprietarilor (de culoare) reţelelor de transmisie – NABOB (National Association of Black Owned Broadcasters). Premiul i-a fost decernat la Cel de-al optulea dineu anual al comunicaţiilor, organizat la Hotel Sheraton din Washington. La ceremonie au participat Jessie Jackson, Stevie Wonder, Muhammad Ali şi Spike Lee. Înainte de înmânarea premiului, au fost prezentate scurt metrajele lui Jackson, ca şi întreaga lui prestaţie de la premiile Grammy din 1988. Organizaţia reprezenta 182 de deţinători de staţii radio şi 18 deţinători de posturi de televiziune.
Single-ul Black Or White şi albumul Dangerous au fost lansate spre sfârşitul anului 1991, special ca Michael să nu fie eligibil pentru premiile  AMA şi Grammy. Totuşi, cu opt ore înainte de difuzarea premiilor Grammy pe 25 februarie 1992, Michael a încercat să includă o performanţă a sa în program. Producătorul Pierre Cossette, fără îndoială, a pierdut câteva puncte de rating renunţând la apariţia lui Michael şi motivând că nu se mai poate face nimic.
Michael a avut două nominalizări la ediţia Premiilor Soul Train din 1992. Black Or White a fost nominalizat pentru Cea mai bună voce soul şi R&B, iar Michael a fost nominalizat pentru Cel mai bun artist soul şi R&B. A pierdut la ambele categorii. Premiul Sammy Davis Jr., pe care Michael l-a dus acasă cu trei ani în urmă, i-a fost prezentat lui Janet Jackson de către John Singleton.
Pe 10 februarie 1992, a plecat pentru două săptămâni să viziteze Africa. Excursia fusese amânată cu un an din pricina demarării Operaţiunii Furtună în Deşert. În Africa a vizitat capitala Gabon-ului - Libreville, Coasta de Fildeş, Tanzania şi Kenya. S-a spus atunci că era interesat să facă un film, intitulat Return to Africa, pentru propria lui videotecă. Coasta de Fildeş l-a încoronat pe Michael ca Regele Sanwis-ilor în cadrul unei ceremonii elaborate iar în Gabon, a primit Medalia de Onoare de la Preşedintele Gabon-ului, Omar Bongo. Michael Jackson a fost primul entertainer care a primit această onoare, rezervată de obicei, căpeteniilor de state şi demnitarilor.
Dar, atunci când a fost văzut în public atingându-şi nasul, oamenii s-au ofensat, interpretând gestul său ca pe un semn că nu ar suporta mirosul. Publicistul lui Michael a explicat că atingerea nasului nu era nimic altceva decât un gest de nervozitate. Acest incident a ridicat o mare atenţie din partea presei care a început să eticheteze excursia ca pe un dezastru în relaţiile publice. Drept urmare, Michael şi-a scurtat şederea, a renunţat la un safari şi la o excursie în Kenya şi a luat avionul către Londra. Dacă unii au spus că Michael a părăsit Africa pentru a evita un coşmar public faţă de ofensa adusă cu gestul său, alţii au fost de părere că trebuia să-şi îndrepte atenţia la aspectele legate de turneul plănuit. El a spus că va cumpăra un castel în Scoţia şi că i-au atras atenţia două: Castelul Clish din Pertshire cu 80 de camere şi construit în anii 1400 şi un conac Edwardian în apropiere de Dumfries care ocupa aproape 28 de hectare.
În timpul şederii sale la Londra, Michael l-a vizitat pe comicul Benny Hill, care a murit câteva luni mai târziu. De pe platoul de filmare al scurt metrajului Jam, Michael a făcut o declaraţie presei: Lumea a suferit o pierdere uriaşă a unui mare talent.


Unul din cei 26 de membri ai anturajului său, care a călătorit alături de el a fost publicistul Robert E. Johnson de la redacţia revistelor Ebony şi Jet. Michael a dat primul său interviu din septembrie 1987, revistei Ebony, când a apărut şi în programul Ebony/Jet Showcase, imediat după lansarea albumului Bad. Interviul, care a apărut în ediţia din mai 1992 a revistei Ebony, s-a focusat pe excursia lui în Africa şi pe albumul Dangerous. Fotografia de pe coperta revistei ni-l înfăţişează pe Michael purtând coroana pe care a primit-o atunci când a fost proclamat Rege al Sanwis-i. La finalul interviului, care a ocupat doar o pagină, Michael a spus: Ştii, asta este tot ce am avut de spus în opt ani…. Tu ştii că nu dau interviuri. Dar de data asta s-a întâmplat să te cunosc şi să am încredere în tine. Eşti singurul căruia am încredere să-i dau interviuri. (pentru întregul interviu accesaţi eticheta: Interviuri / 1992_Interview with Ebony Magazine)
Premiera celui de-al treilea scurt metraj de pe albumul Dangerous, a avut loc simultan în reţelele Fox, BET şi MTV, pe 23 aprilie. Michael a fost co-regizor al piesei In The Closet, alături de Herb Ritts, care a semnat regia pentru clipul-video Cherrish al Madonnei şi Love Will Never Do Without You al lui Janet Jackson. Iniţial, intenţia a fost ca acest cântec să fie un duet cu Madonna, dar s-a spus că a existat un dezacord în privinţa versurilor şi Madonna a renunţat. Vocea feminină cu care debutează piesa a fost creditată ca „fata misterioasă”, dar s-a dezvăluit ulterior că aparţine Prinţesei Stephanie de Monaco. Partenera lui Michael din scut metraj este modelul Naomi Campbell. Piesa aduce în prim-plan o relaţie în care Ea nu mai vrea să-şi ascundă iubirea în timp ce El vrea să rămână totul secret – in the closet. Inelul de aur pe care îl poartă Michael pare să explice de ce doreşte să-şi menţină dragostea secretă, ceea ce este însă neclar, este de ce îl poartă pe mâna dreaptă.
Naomi Cambell, a recunoscut că a fost un pic cam emoţionată atunci când l-a întâlnit prima dată pe Michael, dar în mod evident, tensiunea ei s-a transformat repede în confort pe platoul de filmare. Ştiind că Michael este glumeţ, şi-a ascuns o puşcă cu apă sub rochia foarte scurtă şi a plănuit un atac surpriză asupra lui Michael. În ultima zi de filmări a izbucnit o bătaie cu frişcă.
Din punct de vedere fizic, Michael arată sănătos şi chiar sportiv, în ţinuta sa compusă din jeans negri şi un maiou alb. Braţele, umerii şi pieptul lui sunt ceva mai musculoase faţă de anii precedenţi. În timpul turneului Bad, a slăbit atât de mult încât i se vedeau coastele de sub două rânduri de haine.
In The Closet este cu certitudine cel mai senzual scurt metraj realizat de Michael până la acea dată, cu un dans în care el îşi curtează partenera, cu mângâieri provocatoare şi versuri îndrăzneţe: There’s something about you baby that makes me want to give it to you (Ai ceva iubito, care mă face să te vreau). Pentru unii s-a dovedit a fi prea sexy. Un post de televiziune din Syracusa / New York, afiliat reţelei Fox, a refuzat să difuzeze scurt metrajul fiind de părere că nu se potriveşte cu orele de difuzare destinate publicului larg. Ulterior, scurt metrajul a fost banat de guvernul din Africa de Sud din pricina “naturii foarte senzuale care ar putea aduce ofense telespectatorilor”.
In The Closet a fost prezentat în premieră în cadrul programului de a doua zi, Friday Night Videos, din nou dedicat în întregime lui Michael Jackson. Emisiunea specială Live and Dangerous, a inclus câteva piese live din turneul Bad alături de secvenţe filmate pe parcursul excursiei în Africa şi o privire în spatele scenei scurt-metrajului In The Closet.
Piesa sexy a atins locul 6 în topul single Billboard şi a fost cel de-al treilea number one consecutiv în topul R&B singles, extras de pe albumul Dangerous.





În acelaşi timp, în care s-au desfăşurat fimările la scurt metrajul In The Closet, a culminat şi concursul lansat de MTV. Duminică, 29 martie 1992, 35 de câştigători ai concursului Dinner With Michael, au participat ca invitaţi la o petrecere cu Michael Jackson pe platoul de filmare al ultimului său scurt metraj.
Câştigătorii concursului au luat parte la recepţia găzduită de un hotel din vestul Hollywood-ului, înainte de a fi transportaţi cu autobuzul la petrecere. A fost ridicat un cort în deşert, în apropiere de Palm Springs / California iar cina a fost pregătită de şeful bucătar al lui Michael. Oaspeţii au fost primiţi de un tip cocoţat pe picioroange şi de animale. Ca divertisment, au beneficiat de jocuri, un magician, un ghicitor şi un caricaturist.
Când a sosit Michael, pe la ora 19:00, oaspeţilor li s-a cerut să-şi lase deoparte camerele de luat vederi. Michael a vorbit foarte puţin şi a luat cina înconjurat de bodyguards-i, dar s-a alăturat musafirilor săi în şirul de conga. Un câştigător din Franţa i-a oferit o miniatură a Turnului Eiffel iar un altul i-a cerut să-i confirme că semnătura de pe o pălărie achiziţionată la o licitaţie îi aparţine. Michael a fost escortat la van-ul său pe la ora 21:00.
Câştigătorii concursului au fost aleşi pe parcursul a câtorva săptămâni, din 4,1 milioane de apelanţi, care au sunat la MTV în timpul programului Most Wanted (Cel mai dorit). Dinner With Michael a primit cel mai mare răspuns pe care l-a avut vreodată acest concurs.
Pe 1 mai 1992, Preşedintele Bush i-a înmânat lui Michael Jackson premiul Point Of Light Ambassador. Acesta i-a fost oferit în semn de recunoaştere a eforturilor sale pentru întrajutorarea copiilor dezavantajaţi. Michael Jackson, singurul entertainer dintre cei 21 de posibili destinatari a spus: Am vrut să le ofer măcar o masă, pentru că sunt de părere că fiecare persoană poate schimba un pic viaţa cuiva aflat în nevoie. Asta înseamnă un strop de lumină (point of light). Sunt foarte, foarte fericit să mă aflu aici. Vă iubesc pe toţi. Vă mulţumesc foarte mult. În februarie, Michael a mai primit două onoruri din partea Pro-Set LA Music. El a fost premiat pentru Cel mai bun artist vocal pop, iar piesa Black Or White a fost numită scurt-metrajul anului.
Înainte să părăsească Washington-ul, Michael a vizitat-o pe Raynal Pope, o fetiţă rănită de patru câini. A stat 45 de minute cu micuţa de 7 ani, sora ei mai mică, Myja şi doi dintre verii lor. S-au jucat de-a v-aţi ascunselea şi au dansat. Michael a făcut poze şi le-a dat un autograf pe o jachetă în stilul “Beat It”.



 Aproape imediat după decernarea Premiului Points Of Light, Preşedintele Bush s-a îndreptat spre Los Angeles pentru a evalua pagubele produse de manifestările turbulente din ultimele câteva zile, cauzate de tensiunile rasiale generate, printre altele, de verdictul atent urmărit al procesului Rodney King vs. Poliţia din Los Angeles. În timpul urmăririlor, au fost ucişi câţiva oameni nevinovaţi, inclusiv un copil de 9 ani din Watts. Ramon Sanchez Jr. a fost ucis chiar în propria casă de un glonţ rătăcit, în timp ce se afla în bucătărie şi bea un pahar cu lapte. După ce a citit că părinţii acestuia nu au bani să-şi îngroape copilul, Michael s-a oferit să plătească serviciile funerare, mortuare şi de înhumare, dovedind că era într-adevăr un “strop de lumină” şi că orice persoană poate schimba un pic viaţa cuiva aflat în nevoie.
Familia Sanchez a avut ocazia de a-i mulţumi lui Michael în persoană, atunci când acesta le-a oferit posibilitatea de a-l vizita la studioul din Culver City, unde filma o reclamă comercială pentru Pepsi. Doamna Sanchez i-a spus lui Michael prin intermediul unui interpret: Ramon a fost unul dintre cei mai mari fani ai tăi. Ne-ai ajutat să trecem peste un moment extrem de tragic şi să ni-l faci mai suportabil. Implicarea ta a fost o surpriză frumoasă şi îţi suntem recunoscători pentru totdeauna.



Cel de-al patrulea extras pe single de pe albumul Dangerous a fost lansat în iunie împreună cu varianta remixată a piesei Rock With You, inclusă pe faţa B a discului. Scurt metrajul a debutat pe Fox, BET şi MTV pe 19 iunie şi în aceeaşi manieră ca şi clipurile-video anterioare, a adus în prim plan apariţii speciale ale unor figuri faimoase. Pentru Jam, Michael Jackson s-a pregătit să-l înfrunte pe terenul de baschet pe campionului echipei Chicago Bulls, Michael Jordan. Regele terenului, Jordan, i-a arătat lui Jackson câteva din mişcările sale, în timp ce Michael se arunca printre picioarele lui pentru a prelua controlul mingii. Eşuând, sare în spatele lui pentru a-l face să rateze aruncarea la coş. Jordan îi aduce o scară pentru a-i uşura aruncarea dar şi Jackson reuşeşte câteva aruncări bune. Îi vine rândul şi lui Jordan să fie umilit de Regele Muzicii Pop, care îl iniţiază în câteva dintre mişcările şi trucurile sale, inclusiv în execuţia moonwalk-ului. Scurt metrajul surprinde şi o scurtă apariţie a duetului rap Kris Kross şi Heavy D., care performează secvenţa rap a piesei, aşa cum o fac pentru alte câteva piese de pe album. Jam reprezintă cea de a doua apariţie a lui Heavy D. într-un videoclip marca Jackson. El a participat şi la scurt metrajul Alright al lui Janet Jackson, extras de pe albumul Rhythm Nation. Scurt metrajul a fost filmat la Chicago şi încă o dată Michael a lucrat împreună cu coregraful Vincent Patterson.
Jam ilustrează încă o dată simţul umorului lui Michael, dar în acelaşi timp transmite şi un mesaj cât se poate de serios, acela că dacă îţi doreşti cu adevărat să realizezi ceva, o poţi face, indiferent că este vorba de baschet, dans, cântec sau orice altceva, It ain’t too much for me to jam / Pentru mine nu e mare lucru să fac ceea ce-mi place. O versiune diferită a piesei Jam include secvenţe cu echipa Chicago Bulls pe o casetă video intitulată UntouchaBulls, care povesteşte drumul echipei de baschet de la începuturile sale până la statutul de campioană a lumii.
Jam a fost lansată ca extras pe single în format de casetă audio, însă formatul de CD a întârziat câteva săptămâni. Fanii împătimiţi colecţionează adesea toate formatele disponibile pentru un album sau un extras pe single iar lipsa formatului pe CD poate prejudicia vânzările. Acest lucru se repercuta în mod evident în clasamentele pop singles, care reprezintă rezultatul combinat între numărul de difuzări şi cel al vânzărilor. Jam a stagnat pe locul 26, conferindu-i lui Michael cel mai slab loc în clasament de la Walk Right Now, de pe albumul Triumph al Jackson-ilor, de mai bine de zece ani. Dar se pare că a găsit o audienţă mai mare în rândul clasamentului R&B, devenind cel de-al patrulea extras pe single consecutiv de pe albumul Dangerous, ajuns în Top 10, pe locul 3.





La vremea când Jam era lansat în Statele Unite, Who Is It era lansat în Europa. Who Is It a fost inclus în spotul comercial Pepsi, lansat numai în Europa. Piesa este inclusă şi pe colecţia Dangerous Short Films înfăţişându-l pe Michael foarte elegant şi stilat, care nu dansează şi nici măcar nu cântă. Ni-l prezintă într-o stare adâncă de deziluzie atunci când îşi dă seama că iubita l-a înşelat.
Cu prilejul operaţiunii One to One desfăşurată pe 3 iunie 1992, Michael a primit un premiu de recunoaştere a eforturilor sale de susţinere financiară a tinerilor cu probleme. Premiul i-a fost prezentat la New York, în cadrul programului Cosby’s Show de către Raven Symone. După ceremonie, Michael a făcut un tur al Manhattan-ului împreună cu prietenul său Donald Trump şi cu Marla Maples. În drum s-au oprit să-l ia şi pe Clint Eastwood şi s-au îndreptat spre Tavern on the Green, unde s-au întâlnit cu Elizabeth Taylor. Apoi, Donald, Marla şi Michael au trecut pe la Oak Bar din Plaza pentru o mică băutură înainte de culcare. Michael a băut apă minerală (Evian) cu lămâie verde, înconjurat de bodyguards-i.
După două zile s-a anunţat că Liga Naţională de Fotbal a negociat cu Michael Jackson şi cu Elton John pentru a performa în pauza de la Super Bowl din ianuarie 1993. Ulterior s-a anunţat că Michael Jackson ar fi singurul performer. Producătorul şi regizorul spectacolului, Don Mischer, trebuie să se fi aşteptat la ceva spectaculos. Doar mai lucrase cu Michael şi înainte, pentru programul Motown 25.
La acea vreme, mare parte din activitatea lui Michael s-a focusat pe dorinţa lui de a face ceva special pentru a vindeca lumea.

(va urma)



[1] Genul New Jack Swing or Swingbeat este o fuziune de genuri muzicale lansat de Teddy Riley şi Bernard Belle care a devenit extrem de popular la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990. Genul combină ritmuri şi tehnici de producţie tipice hip-hop-ului  şi pop-dance-ului cu genurile urban contemporan şi R&B.
 
;