The JACKSON 5
autor Ellen Motoviloff
(1971)
Traducere şi adaptare în Limba Română, Mihaela A.R.
Capitolul 7
Stând de vorbă – cu Jermaine
Cine îşi întreabă mama prin bucătărie dacă cina este gata? Este
membrul trupei J-5 care mănâncă cel mai mult deşi este cel mai slab –
Jermanine. (la o înălţime de 1.77 m are doar 57 kg) Şi chiar şi-a încercat mâna
prin bucătărie. “Fraţii mei, au încercat
toţi să gătească pe-aici pe colo; dar eu gătesc mai mult ca ei.”, spune
Jermaine. Iată una din specialităţile lui: tacos şi enchiladas. “Mâncarea mexicană, diverse feluri de preparate
iuţi sau cu sos iute, cam asta îmi place chiar şi când mănânc în oraş.”,
explică Jermaine. O persoană specială, Jermaine a observat în timpul
călătoriilor că, calitatea cărnii din hamburgeri variază de la un oraş la
altul. De câteva ori băieţilor le-a fost rău din pricina mâncării. Două lucruri pe
care nu le poate mânca: crupe (boabe de porumb) şi fulgi de ovăz. Slabe şanse să-l
faci pe Jermaine să înfrunte un bol cu fulgi de ovăz la micul dejun – mai ales
că îl cunoaştem ca pe unul care nu scapă ocazia să doarmă mai mult. “Trebuie să mă trezesc mai devreme,”
spune el, “pe la 6 dimineaţa, probabil.”
Şoferul îi duce pe patru dintre băieţi la aceeaşi şcoală privată, în Panama
City – şi este ceva de mers până acolo. Cu toţii trebuie să facă acest drum, aşa
că dacă unul întârzie, atunci întârzie toţi. Băieţii urmează cursurile într-o
clădire cu mult mai mică ca propria lor casă. Dar lui Jermaine îi place.
Comparând-o cu şcoala din Gary, “Aici, clasele au mai puţini
studenţi iar profesorii pot lucra cu fiecare în parte. În şcolile publice, îţi
spun o singură dată ce trebuie să faci. Aici, ei explică fiecăruia până ce înţelege.”,
menţionează el. Băieţii au un cuvânt de spus în alegerea şcolii la care merg
acum. Temele sunt programate în funcţie de programul lor de călătorii. La şcoală
nimeni nu face tam-tam pe seama faptului că sunt celebri.
Însă în afara cursurilor, sunt mulţi care îi recunosc şi le cer
autografe. “Se întâmplă tot timpul”,
spune Jermaine. “Odată, când eram în
turneu, ne-am hotărât să mergem la un film. În sală era întuneric şi nu ne aşteptam
ca cineva să îşi dea seama cine suntem.”, relatează Jermaine. “Era un film western şi eram cu toţii absorbiţi
de el. Trecuse de jumătatea lui când cineva l-a recunoscut pe Michael – iar
pentru tot restul filmului, n-am făcut
altceva decât să semnăm hârtie după hârtie, pierzând povestea de pe ecran.”
 |
| Jermaine |
Băieţii au şansa să citească scrisorile fanilor, deşi în mod
oficial, personalul de la Motown se ocupa de corespondenţa lor – este o
cantitate aşa de impresionantă încât poate locuinţa Jacksonilor ar putea face
faţă atâtor teancuri de scrisori! Cele mai multe sunt adresate personal, băieţilor
– iar Jermaine spune că nici unul nu primeşte mai multe decât ceilalţi.
Admiratorii lui Jermaine îl întreabă în scris:
“Care este numele tău mijlociu?” (Lajaune),
“Chiar ai şi porţi pantofi de catifea?” (da)
“Care este culoarea ta favorită?” (mov şi albastru)
Uneori fanii îi trimt fotografii personale, desene realizate de
ei, şuviţe de păr, reţete – orice. În mod evident, mai sunt şi lucruri costisitoare
şi de care băieţii se simt jenaţi să vorbească. Ei încearcă să-şi descurajeze
admiratorii de la astfel de gesturi şi cadouri.
Jermaine încă mai păstrează corespondenţa cu prietenii apropiaţi
din Gary. Încă îi mai este dor de vechea casă şi de iarna din Gary – pentru că
el a crescut cu sporturile de iarnă, cum ar fi săniuşul.
Înnotând în piscină, jucând baschet şi trăgând cu arma spre
dealurile din spatele casei, timpul său liber este mai lung. Îi place să
practice mountain-bike-ul şi o face ori de cate ori i se iveşte ocazia.
Bicicleta nu o poate folosi pe drumurile publice. “Dacă găseşti teren plat şi mergi cu bicicleta – chiar şi dacă mergi pe
lângă ea – intri în bucluc.”, spune Jermaine. Fratele Dianei Ross, Chico,
cam de aceeaţi vârstă cu Jermaine, este un vizitator frecvent în timpul
week-end-ului. Şi lui îi place să facă mountain-bike.
Fiind ceea ce se numeşte un Săgetator tipic (născut pe 11
decembrie 1954) Jermaine are o orientare atletică. Îşi aminteşte de zilele de
odinioară din Gary când juca în Little League. Odată, a ajuns şi în spital.
Managerul echipei l-a grăbit pe teren, iar el şi “catcher-ul[1]”
s-au izbit frontal.
Uneori îşi găseşte timp să mai urmărească câte un meci la
televizor – dar în general, nu este un telespectator; este prea activ
pentru asta. Când se aşează în faţa televizorului, o face pentru a-i urmări pe
Bill Crosby sau pe Flip Wilson – doi dintre comicii săi favoriţi (prietenii săi
apropiaţi îl consideră un mare comediant).
Cel mai probabil, îl vom găsi pe Jermaine undeva prin casă, într-un
loc intim, compunând cântece sau scriind poezii. “Scriu tot felul de cântece, unele destul de scurte.”, spune
Jermaine. Spune că le salvează – pentru atunci când familia va intra în criză
(este greu de crezut!). Jermaine speră că una din compoziţiile sale va fi
inclusă pe următorul album al trupei. Berry Gordy Jr., şeful de la Motown, şi
specialiştii muzicieni de acolo, cunoscuţi ca şi “Corporaţia”, sunt cei care
decid ce cântece să fie incluse pe un album – şi nu băieţii. “Ei sunt experţii – ei ştiu ce se vinde.”,
spune Jermaine.
De asemenea îşi mai petrece timpul repetând cu plăcere la chitara
sa bass. Jermaine vorbeşte atât de încet şi de drăguţ încât este surprinzător să-l
auzi facând asemenea zgomote mari şi îndrăzneţe la instrumentul său. Ştie să cânte
şi la tobe, iar acum studiază pianul.
Când i-a văzut pe cei de la Chicago performând la Los Angeles
Forum, trupa a devenit brusc favorita sa. Îi place să-i asculte pe Santana şi
pe Barbra Streissand. Three Dog Night şi Bread sunt undeva sus pe lista lui
Jermaine. Pe cei de la Three Dog Night i-a întâlnit personal, “dar asta nu se întâmplă în mod frecvent.”,
spune el. “Atunci când facem parte din
audienţă şi este foarte aglomerat, nu încercăm să ajungem în spatele scenei
pentru a întâlni trupele. Încercăm doar să ieşim afară întregi şi nevătămaţi.”,
zâmbeşte el.
Dintre toţi oamenii pe care i-a întâlnit, admiră idealurile părinţilor săi.
El spune: “Au fost destul de severi cu
noi când eram mici. Ne spuneau să nu clacăm, să nu stăm deoparte …. Lucruri de
genul ăsta. Şi au fost răsplătiţi.”, conchide el cu mândrie.
I-ar place ca într-o zi să întâlnească o fată ca mama lui. Îi plac
fetele care “nu sunt gălăgioase, un pic
timide dar nu foarte, prietenoase şi tandre.” Jermaine s-a întâlnit cu
multe fete, dar spune că o aşteaptă pe aceea specială. Actualmente se întâlneşte
cu o Leoaică – şi spune că se înţeleg “destul
de bine”. Săgetătorul şi Leul sunt considerate amândouă semne de foc – dar
se pare că Jermaine nu emană o personalitate atât de înflăcărată; traversează
cu uşurinţă perioadele de criză.
El îşi aminteşte: “Chiar înainte
să intrăm pe scenă, crainicul a spus <Iar acum, Jackson 5!> Am alergat cu
toţii pe scenă, iar eu am scos cablul chitării din priză fără să-mi dau seama.
Ei bine, de data aceea amplificatorul nu a mai vrut să funcţioneze. Toată lumea
se întreba ce se întâmplă. După 20 de minute am reuşit să-l refacem. S-a mai întâmplat
şi alte dăţi după aceea.”, spune Jermaine. Dar după a treia oară, nu a mai
fost atât de îngrijorat, mai ales că trupa avea deja un manager de echipamente.
Jermaine are ceva special, care transformă
admiratoarele din public – mai ales când are şansa să cânte în locul lui
Michael. Acele fete care ştiu că Michael este încă prea tânăr pentru visele lor
îndrăzneţe, îl găsesc pe Jermaine extraordinar de atractiv. De acum a rămas în
istoria familiei, ce s-a întâmplat atunci când Jermaine a cântat melodia sa
favorită “I Found That Girl” la
concertul din Cincinnati. Ca parte din coregrafie, Jackie l-a îndemnat pe
Jermaine să dedice cântecul unei fete din public, care purta o rochie de o
anumită culoare. Jermaine a făcut o improvizaţie excelentă şi a continuat
spontan cu “Nu vrei să mă iei cu tine?”.
Ei bine, nu numai acea fată, dar şi altele din jur transportate de euforia
momentului, i-au răspuns la întrebare (răspunsuri ce nu pot fi menţionate aici)
cu voce tare. “Da, da, da!”, unele
dintre ele au şi leşinat. Astfel de lucruri nu se întâmplă la tot pasul, deşi
…..
[1]
One that catches, especially the baseball player positioned behind home plate
who signals for and receives pitches.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu