MICHAEL!
by Mark Bego
(1984)
Traducere
şi adaptare în Limba Română, Mihaela A.R.
MICHAEL JACKSON SOLO
Albumul solo de debut al lui Michael - Got To Be There – a fost fără nici un
dubiu, cel mai bun album de la acea dată. Lansat pe 24 ianuarie 1972, a
înregistrat un succes imediat. Produs tot de Hal Davis şi Corporaţia, a
surprins cele mai bune aspecte ale albumelor precedente semnate Jackson 5, şi a
fost aranjat în aşa fel încât să sublinieze nu numai tinereţea lui Michael, dar
şi calităţile sale vocale. Preşedintele Motown, Berry Gordy Jr. a semnat din
poziţia de producător executiv şi era evident că ştia că aceasta era şansa de
a-l transforma pe Michael într-un star solo cu drepturi depline, fără a părăsi
Jackson 5. Acest lucru putea fi asociat foarte bine cu sloganul „2 la preţ de
1”. Şi iată, două staruri într-un singur pachet de două ori mai atractiv şi cu
şanse mult mai mari de a spori Jackson-mania!
În deschiderea albumului este piesa number one a lui Bill
Withers – Ain’t No Sunshine. Michael
o interpretează chiar mai bine ca Bill Withers. În timp ce chitara se tânguie
seducător în fundal, Michael începe cu un monolog de adânc regret despre
„iubita” care a plecat: „Ţi-ai dorit
vreodată ceva ce ştiai că nu poţi avea? Cu cât ştii mai mult că nu poţi avea
acel ceva, cu atât ţi-l doreşti mai mult. Şi într-o zi îl capeţi. Şi te simţi
aşaaaaa de bine. Exact ca iubita mea. Când este lângă mine, mă simt aşa de
bine. Aşaaaa de bine. Acum sunt liniştit. Aşaaaa de liniştit, din cap până în
picioare, pentru că.....” şi povestea despre sentimentul de a fi
îndrăgostit de cineva a cărui absenţă provoacă durere şi suferinţă continuă.
Michael cântă cu o pasiune mortală! Acum, amintiţi-vă că este vorba despre un
puşti de 13 ani care vă serveşte o baladă de dragoste foarte matură, în cel mai
perfect mod cu putinţă. Acesta era tipul de performer care era Michael la acea
vreme; mai este de mirare că el continuă să impresioneze oamenii cu talentul
său?
Toate cele trei extrase pe single de pe acest album, au
ajuns în top 10 naţional. Cel dintîi single a fost Got To Be There care a ajuns pe locul 4 în ultima săptămână din
octombrie 1971, precedând albumul. Piesa, o baladă pop atractivă, a traversat
ambele clasamente Hot 100 şi Soul în egală măsură. Era piesa perfectă pentru
primul single în cariera solo a lui Michael Jackson.
Cel de-al doilea extras pe single a fost lansat în
decembrie 1971 şi până în martie 1972 a fost numărul 2 în toată ţara. Era chiar
mai proaspăt şi mai atractiv ca cel dintîi şi chiar mai potrivit pentru Michael
... este vorba despre Rockin’ Robin.
Este singura piesă rapidă de pe album şi era o reală delectare ori de câte ori
era difuzată pe posturile de radio. Nu voi uita niciodată vacanţa de primăvară
din acel an, când mergeam dinspre Detroit spre Ft. Lauderdale. Posturile de radio
din maşină erau schimbate foarte des şi pe fiecare îl auzeam pe Michael cântând
despre „Fiecare înghiţitură mică, fiecare
vrabie,” încuraja Rockin’ Robin,
„zboară pasăre, zboară!”
Cel de-al treilea extras pe single a fost I Wanna Be Where You Are care a tins
locul 2 în iunie. Şi Got To Be There
şi Rockin’n Robin s-au vândut într-un
milion de exemplare, iar restul albumului a fost de asemenea un succes.
Tot pe LP-ul de debut al lui Michael se mai aflau
versiuni grozave ale pieselor You’va Got
A Friend a lui Carole King şi cu care James Taylor a avut succes, şi da,
încă o piesă a celor de la The Supremes – Love
Is Here And Now You’re Gone.
Albumul Got To Be There este un lucru pe care „trebuie”
să-l aibă orice fan Michael Jackson, motiv pentru care, Motown îl re-editează
în acest moment.
În iarna anului1972 a debutat în televiziune seria de
desen animat The Jackson Five.
Difuzată sâmbăta de dimineaţă, nu a făcut decât să sporească interesul pentru
Michael şi Jackson 5.
Cel de-al optulea album al trupei Jackson 5 – Looking Through The Windows – a fost
lansat pe 17 mai 1972 şi s-a vândut într-un milion de exemplare în Statele
Unite. De data aceasta, Motown a folosit mai mulţi producători. Hal Davis, care
mai târziu a produs Love Hangover
pentru Diana Ross şi Red Hot pentru
Mary Wilson, a furnizat pentru acest album Doctor
My Eyes, Don’t Want To See Tomorrow, Children Of The Light şi Looking Through The Window. Johnny
Bristol a produs E-Ne-Me-Ne-Mi-Ne-Moe,
Willie Hutch a produs I Can Only Give You
Love iar Jerry Marcellino & Mel Larson au furnizat Little Bitty Pretty One şi Ain’t
Nothin’ Like The Real Thing. Restul pieselor au fost făcute de Corporaţie,
iar Berry Gordy a supervizat proiectul.
Rezulatatul a fost un album vândut într-un milion de
exemplare. A fost unul dintre cele mai satisfăcătoare
albume ale trupei, lansate vreodată. Conţinea o linie hard rock pe Doctor My Eyes şi una fun-pop pe Little Bitty Pretty One. În acest caz,
se vede că diversitatea pieselor este cheia spre succes.
Ambele extrase pe single au ajuns în top 10, Little Bitty Pretty One pe locul 8, iar Looking Through The Windows pe locul 5.
În acelaşi timp popularitatea trupei Jackson 5 a crescut simţitor în lume, dar
mai cu seamă în Marea Britanie. Ain’t No
Sunshine şi Doctor My Eyes,
piesele originale ale lui Bill Withers respectiv Jackson Browne, erau piese de
succes în America dar care nu intraseră până atunci în topurile din Marea
Britanie. Michael şi Jackson 5 transformaseră aceste piese în mari succese
dincolo de ocean.
Cel de-al patrulea single solo aparţinând lui Michael a
fost lansat în primăvara anului 1972 şi a fost soundtrack-ul pentru filmul cu
acelaşi nume – Ben. A devenit cel mai
mare single solo editat sub egida Motown din întreaga decadă a anilor ’70!
Balada a fost catalogată numărul 1 în topul Billboard din luna august. Filmul Ben era continuarea succesului anterior
– Willard. Ambele tratau frustrarea
unui tânăr care descoperă că are puterea
de a controla o familie de şobolani, folosindu-se de ea pentru a se răzbuna pe
aceia care i-au transformat viaţa într-un calvar. Tânărul, pe nume Willard şi
„şobolanul şef”, pe nume Ben, erau cei mai buni prieteni. Drăguţ, nu? Versurile
melodiei nu menţionează deloc că Ben ar avea patru picioare, ochi de culoare
roz şi o codiţă subţire, dar ne povestesc despre prietenie şi încredere.
Single-ul s-a vândut în 2 milioane de exemplare în Statele Unite, în ciuda
faptului că trata relaţia dintre un băiat şi şobolanul său. În fruntea topului,
Ben a fost nominalizat la premiile
academiei ca Melodia anului şi a
câştigat Globul de Aur.
Albumul Ben
este de altfel unul foarte bun şi a fost certificat cu aur. LP-ul conţine
versiuni cover ale pieselor: My Girl
(scrisă de Smokey Robinson & Ronnie White) a celor de la Temptations, Shoo Be Doo Be Doo Da Day a lui Stevie
Wonder şi Peole Make The World Go Round
a celor de la The Stylistics. Melodia care poartă titlul albumului – Ben - este singura care a fost extrasă
pe single din întregul album. Producătorii care au participat la realizarea
acestuia au fost: Hal Davis, Corporaţia şi Marcelino & Larson. Corporaţia a
fost cea care a produs şi single-ul.
Cariera solo a lui Michael se anunţa de mare succes, unul
aparte faţă de Jackson 5. În acel an, Motown a produs şi primul album al lui
Jermaine Jackson, „fabricând” trei mărci Jackson. Jermaine a marcat cu două
single-uri de succes în 1972: That’s How
Love Goes (locul 23) şi un re-make al celor de la The Shep & The
Limelights, clasicul Daddy’s Home,
care a juns pe locul 3 în clasamente.
Anul 1972 a fost fără nici un dubiu cel mai bogat an al
trupei Jackson 5 la Motown, cu patru albume şi opt single-uri plus două albume
solo. Jackson 5 au mai avut un single de succes în acel an – Corner Of The Sky – ajuns pe locul 9 în
săptămâna 11 noiembrie. Unul dintre cele mai importante evenimente ale acelui
an l-a constituit momentul în care Jackson 5 a primit recomandări din partea
senatului Statelor Unite şi ale casei reprezentanţilor pentru „Contribuţii
pentru tinerii Americii” şi consideraţi un model pozitiv pentru copiii de toate
vârstele.
Corner Of The Sky a fost primul
single de pe albumul Skywriter lansat
în 1973, inspirat după piesa de teatru Pippin,
un mare succes pe Broadway. Spectacolul, ale cărui cântece sunt scrise de
Stephen Schwartz (a scris şi Godspell)
a fost susţinut financiar de către Motown Records, aceştia fiind proprietarii
albumului de soundtrack şi ai drepturilor de publicare. Nu numai că aveau şi
cover-ul făcut de Jackson 5 după piesa din spectacol, dar şi fetele de la
Supremes (Mary Wilson, Jean Terrell şi Lynda Lawrence, la acea vreme)
ajunseseră în top cu o altă melodie din spectacolul respectiv – I Guess I’ll Miss The Man (în spectacol
interpretată de Jill Clayburgh). Dacă în vârful topului spectacolelor de teatru
din acel an a stat Pippin, Michael a
înregistrat spectacolul Morning Glow
pe cel de-al treilea album solo.
Skywriter conţine şi succesul de top 10 Hallelujah Day precum şi o versiune cover a celor de la Supremes – Touch. Skywriter a fost cel de-al nouălea album al trupei. Pe coperta
albumului a fost inserată una dintre cele mai grozave fotografii ale lor,
prelucrată în sepia mod şi înfăţişându-i cu accesorii de aviator ce aminteau de
primul război mondial, în faţa unui bi-plan. Din păcate albumul nu a reuşit să
urce prea mult în clasamente, ceea ce
denotă un semn al supraexpunerii trupei.
În mod similar, cel de-al treilea album solo al lui
Michael – Music &Me – lansat în
1973, a arătat că „magia” formulei începuse să pălească. Singurul single de pe
acest album, lansat în acel an – With A
Child Heart – a ajuns pe locul 14 în topul Soul şi pe locul 50 în topul Pop
în luna mai. Acest album mai include melodia Johnny Raven a celor de la Supremes precum şi tema muzicală din
filmul Dianei Ross Lady Sings The Blues,
intitulată Happy (compusă de Michael
Legrand şi versuri de Smokey Robinson). Piesa cea mai de succes de pe acest
album a fost Too Young. Şase
producători diferiţi au muncit la albumul Music
& Me.
Ceva mai târziu în acel an, a venit şi cel de-al zecelea
album al trupei Jackson 5 – Get It Together.
De data aceasta Hal Davis a produs întregul album. Piesa care dă şi titlul
albumui este genul funky, foarte energică şi a urcat pe locul 2 în clasamentul
Soul. Don’t Say Goodbye Again are
apropae aceeaşi atracţie. Din nou avem un cover al celor de la Supremes - Reflections – şi altul aparţinând lui
Gladys Knight & The Pips – You Need
Love Like I Do (Don’t You) – şi încă unul al celor de la Temptations – Hum Along And Dance. Adevărata surpriză
vine însă cu Dancing Machine.
Lansat în toamna anului 1973, Dancing Machine a rămas în topuri mult după ce albumul Get It Together a încetat să se mai
vândă. De fapt, Dancing Machine a
stat în top timp de 20 de săptămâni până ce a ajuns pe locul 1 în martie 1974.
Concluzionând, Motown a luat 8 piese noi şi vechi (dar nelansate) ale celor de
la Jackson 5, furnizate de diverşi
producători şi le-au pus pe un album intitulat Dancing Machine şi au extras pe single melodia care dă titlul
albumului. Această piesă s-a vîndut
în 2 milioane de exemplare!
Dancing Machine a fost singurul album al trupei Jackson 5 lansat în anul
1974 şi pe lângă piesa cu acelaşi titlu au înregistrat încă două succese cu Whatever You Go, I Want – locul 3 şi cu I Am Live (Part I & II) – locul 5 în
clasamentul Soul.
Acum, pe parcursul tuturor acestor albume şi single-uri,
membrilor Jackson 5, împreună sau individual, li s-a spus ce piese vor
înregistra şi nu li s-a permis să cânte la propriile instrumente în studioul de
înregistrări. Motown deţinea majoritatea drepturilor de publicare asupra
tuturor înregistrărilor făcute de Jackson 5, iar lor nu le era permis să
interpreteze propriile compoziţii. Conflictul a început să se facă simţit,
pentru că băieţii se săturaseră să înregistreze compoziţiile atâtor altor
oameni, din înaltul staff Motown.
La acea vreme, managerul băieţilor Joe Jackson a fost
citat referindu-se la fiii săi: „ Oh, da,
acum pot scrie şi ei muzică. Au scris câteva piese bune, pe care încă nu le-au
înregistrat. Aş vrea să înregistreze câteva din aceste piese, pentru a vedea
cum sună pe bandă.”
De asemenea, el şi-a exprimat dorinţa ca băieţii să-şi
dezvolte aria de activitate. „Michael a
apărut în câteva spectacole televizate. Lui Jermaine i-ar place să aibe şansa
de a juca într-un film. Cred că ar putea fi nişte actori foarte buni, dacă ar
primi rolul potrivit. Nu este necesar să se facă un întreg film doar pentru ei.
Pot avea diverse roluri. Michael, cel puţin, de când a susţinut vocal filmul
‚Ben’, vrea să se implice cât mai mult în acest domeniu.”
Pentru a întări relaţia dintre Jackson 5 şi Berry Gordy
şi al său imperiu Motown, pe 15 decembrie 1973, Jermaine s-a căsătorit cu fiica
preşedintelui, Hazel Gordy. Oricum, din punct de vedere artistic şi privind din
unghiul afacerist, nu a fost o mişcare tocmai bună.
Unul dintre evenimentele cele mai semnificative ale
anului 1974, a fost debutul trupei Jackson 5 în Las Vegas. Seara de deschidere
a spectacolului The Strip a vut loc
miercuri, 9 aprilie şi s-a desfăşurat până pe 23 aprilie la hotelul MGM Grand.
Comedianul şi impersonatorul Frank Gorshin a fost distribuit în deschiderea
spectacolului. Jackson 5 au primit critici favorabile. În numărul din 13
aprilie 1974 al Los Angeles Times,
criticul Robert Hilburn scria: „ Jackson
5 este o trupă stilată, pregătită pentru performanţă – oferă exact tipul de
prospeţime şi de talent de care are nevoie Las Vegas-ul.” Unul din
momentele speciale a fost cel în care au primit „cheia oraşului” şi de mare
importanţă este faptul că au avut audienţă ca niciodată.
Pentru a da amprenta Vegas-ului apariţiilor lor, au interpretat
şi piese „mai uşor de ascultat”, pe care le-au adăugat repertoriului lor: By The Time I Get To Phoenix şi Killing Me Softly With His Song. Din
acest moment, Randy – 11 ani, Janet, LaToya şi Maureen, s-au alăturat celor 5
fraţi, aşa încât au realizat un „spectacol în familie”.
În unul din numerele sale din 1974, publicaţia fanilor Right On! A lansat ceea ce se numeşte
„foaia de parcurs a trupei Jackson 5”, în care a publicat o serie de informaţii
„numai pentru a fi conectaţi la
evenimentele J-5 şi pentru a fi la curent .... Adăugaţi toate acestea la lista
dumneavoastră, pentru a ştii tot despre familia de cântăreţi favorită!” În
dreptul lui Michael erau înscrise următoarele date:
Nume întreg Michael Joseph
Jackson
Înălţime 5’5” (1,68 m)
Greutate 128 lbs (55 kg)
Ziua de naştere 29 august, 1958
Semnul zodiacal Fecioară
Locul natal Gary, Indiana
Rezidenţa Encino, California
Culoarea ochilor negru
Articolul continua cu o listă a următoarelor aspecte:
1.
Una din preocupările favorite ale lui Michael este
pictura în ulei.
2.
Mâncarea mexicană este una din preferatele lui Michael
(în special tacos şi eschiladas)
3.
Lui Michael îi place să vorbească la telefon cu prietenii
4.
Lui Michael îi place mai mult să cânte în concerte unde
este mai aproape de fanii săi, decât în televiziune
5.
Unul din motivele pentru care Michael îşi păstrează
greutatea este performanţa de pe scenă
6.
Michael preferă fetele grăguţe cu multă personalitate
7.
În copilărie, Michael obişnuia să se joace cu cei doi
şoricei ai săi şi să se uite la desene animate
8.
Michael a fost primul membru al trupei J-5 care a
înregistrat un album solo.
Cel de-al patrulea album solo al lui Michael, urma să fie
şi ultimul înregistrat sub egida Motown. A fost intitulat Forever Michael şi a fost scos la lumină de patru producători
diferiţi: Brian Holland de la Holland-Dozier-Holland Productions, Ham Davis,
Sam Brown şi Freddie Perren & Fonce Mizell. Luat în ansamblu este un album
nedistinctiv. Mai curând relaxat, îndreptat spre nicăieri din punct de vedere
muzical, cu toate că de pe el s-au extras două piese pe single. Primul a fost We’re Almost There o baladă tranparentă
care a atins locul 7 în topul Soul şi locul 54 în topul Pop. Cel de-al doilea
single – Just A Little Bit Of You – o
melodie de factură medie, care a ajuns pe locul 4 în topul Soul, în mai 1975,
şi pe locul 23 în topul Pop. Nici una din piese nu era rea, dar comparativ cu
materialul furnizat până atunci de Michael, erau net inferioare din punct de
vedere emotiv şi artistic.
După ce a cântat versiunile noi a cinci piese aparţinând
celor de la Supremes - The Young Folks,
Love Is Here And Now You’re Gone, Touch, Johnny Raven şi Reflections - solo
sau împreună cu fraţii săi, Michael şi Jackson 5 au lansat cel de-al şaselea
cover după Supremes care a fost şi ultimul lor succes de top 10 cu Motown – Forever Come Today. Acesta a fost lansat
la începutul erei disco şi a atins locul 6 în săptămâna 28 iunie 1975.
Piesa a fost înregistrată pe cel de-al 12-lea album
Jackson 5 intitulat Moving Violation.
Asemeni versiunii originale a trupei Supremes, Forever Come Today a fost produs de Holland-Dozier-Holland
Productions, de altfel ca aproape întregul album Moving Violation. Albumul conţine şi ultimul single lansat de
Jackson 5 – All I Do Is Think Of You
– care nu a reuşit niciodată să treacă de locul 50 în clasamentul Soul al
revistei Billboard. Moving Violation
a fost cel din urmă album al trupei Jackson 5 sub contractul cu Motown, deşi
mai sunt încă 5 albume care poartă numele Jackson 5 şi care au apărut sub
titulatura de „greatest hits” precum şi compilaţii a conţinutului preliminar
din sesiunile de înregistrări anterioare.
De asemenea, în anul 1975, Motown Records a lansat The Best of Michael Jackson care
cuprinde 10 din piesele cele mai de succes înregistrare de MJ solo. În mod
similar, au mai apărut încă două albume solo sub egida Motown, dar după ce Michael
terminase cu compania respectivă.
În martie 1976, se anunţa că Jackson 5 părăseşte Motown
Records pentru CBS. [….]
(va urma)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu