1984 - MICHAEL! / Capitolul 10 – Fata care i-a creat imaginea

MICHAEL!

by Mark Bego

(1984)

Traducere  şi adaptare în Limba Română, Mihaela A.R.

FATA CARE I-A CREAT IMAGINEA

Există mii şi zeci de mii  de lucruri ce trebuie căutate pentru a pune cap la cap o carte cum este aceasta. Într-o zi de sâmbătă din luna septembrie, în timp ce lucram la acest manuscris, iar prietenul meu Jack Cunningham presta munca de corectură, doi alţi amici – David Salidor şi Suzan Kressel – s-au oprit la mine pentru o cafea şi pentru a-mi furniza câteva materiale despre Michael, de care aveam nevoie.

Cum stăteam noi şi ne sorbeam cafeaua, Suzan, care este o mare amatoare a produselor marca Bloomingdale, a menţionat că a lucrat cândva la un afiş promoţional la care era implicată şi creatoarea de 24 de ani Jill Klein, stabilită în California. Suzan a continuat spunându-mi că Jill a lucrat ca stilistă a lui Michael, alegându-i ţinuta pentru video-clipul Billie Jean. Mi-a sugerat să stau de vorbă cu Jill pentru a culege informaţii despre talentul lui Michael şi despre „imaginea” lui.

Am sunat-o pe Jill şi am descoperit că are câteva istorioare şi observaţii de-a dreptul fascinante despre Michael. Mi-a fost de mare ajutor, dat fiind că informaţia a venit de la cea care l-a privit foarte de aproape şi i-a modelat „look-ul” pe care Michael l-a adoptat în anii precedenţi. Conversaţia noastră telefonică a decurs cam aşa:

-          (Mark) Care este diferenţa între felul cum arată Michael în viaţa de zi cu zi şi acela după care toată lumea o ia razna când îl vede în fotografii sau în prezentările video?

-          (Jill) Michael este foarte preocupat de felul cum arată, pentru că atunci când îşi face apariţia, într-o cameră de exemplu, nu mai exercită aceeaşi energie pe care o are pe scenă. În viaţa de zi cu zi se îmbracă obişnuit, aşa încât să nu atragă atenţia asupra lui. În schimb atunci când se îmbracă pentru ceva special şi apare în faţa camerei de luat vederi, parcă radiază ceva magic care te copleşeşte pur şi simplu. Lucrezi cu el câteva ore, să-i aranjezi părul, machiajul, hainele şi când totul este gata, te bulversează total. Parcă nu mai este aceeaşi persoană care a intrat mai devreme pe uşă.

Are o putere incredibilă de a transforma totul în ceva magic în faţa camerelor. Iar eu cred că machiajul, părul, hainele şi orice altceva de pe el dispar în acel moment. Se transformă total, iar el este de-a dreptul încântat de lucrul ăsta.

-          Am citit câteva articole în care declara că îi place foarte mult să portretizeze personaje. Crezi că acestea devin reale, atunci când el vede cum l-ai machiat, cum l-ai îmbrăcat, cum i-ai schimbat „look-ul”?

-          Absolut. Am încercat o nouă abordare... Am auzit că îi plac filmele vechi şi că starul său favorit este Fred Astaire. Aşa că am încercat o nouă abordare şi l-am îmbrăcat în stilul anilor ’40. Am creat „imaginea lui Fred Astaire” cu cravata legată în jurul taliei sau în fracul cu batista la buzunarul superior. Michael avea un aer atât de autohton, de parcă era desprins din acea perioadă, parcă era imaginea lui Astaire din oglindă. Şi îmbrăcat aşa, a dansat ca şi cum era într-un film cu Fred Astaire... până şi stopul acela pe vârful degetelor parcă era din filmele acelea vechi... şi îi plăcea la nebunie.

-          Tu ai fost stilistul la ultima sesiune foto pentru care a purtat puloverul galben cu diamant? Unde ai găsit acea bijuterie uriaşă?

-          Da... unde ai găsit acele fotografii?

-          CBS le foloseşte.

-       Eu nu le-am văzut încă. Acelea cu toţi fraţii? I-am fotografiat pe toţi împreună şi apoi, doar pe Michael.

-          Eu le-am văzut doar pe cele cu el, purtând o vestă galbenă.

-          .... cu papion şi ace cu diamante. Erau ale mele. Lui Michael îi plac lucrurile astea micuţe şi strălucitoare, uşor ostentaive. Le-a văzut şi a întrebat dacă se poate să le poarte şi el. ‚Sigur, arată grozav!’, i-am răspuns. Sunt patru ace adunate laolaltă aşa încât am format un ciorchine pe puloverul lui.

-          Deci acelea sunt de fapt patru ace pe care i le-ai aranjat atunci?

-          Da! Am mai adus câteva lucruri, ceva în genul epoleţilor, fireturilor purtate de militari, dar Michael a refuzat. Este împotriva a orice simbolizează câtuşi de puţin războiul. A fost foarte încântat de bijuteriile mele.

-          Când a avut loc această şedinţă foto? CBS a pus fotografiile în circulaţie prin august 1983...

-          Şedinţa a fost în mai.

-          Şi unde a avut loc?

-          În studioul lui Matthew Rolston, de-aici din California.

-          Matthew a făcut pozele?

-          Da.

-          Sunt extraordinare.

-          Într-adevăr, i-a făcut poze foarte frumoase lui Michael. Fotografiile sunt pentru revista lui Andy Warhol – Interview – şi s-au făcut şi cele pentru poster. I-am fotografiat pe The Jacksons împreună, apoi am lucrat pentru alte câteva fotografii publicitare cu Michael.

-          Tu ai ales ţinutele lui Michael pentru această şedinţă?

-          Da

-          În afara gardorebei lui?

-          Nu! De obicei, Michael cumpără tot ce îi aduc pentru şedinţele foto, pentru că îi plac hainele frumoase, dar habar nu are cum să le combine singur. Trebuie să aibe pe cineva care să i le asorteze. Dar vei găsi şi jeans-i şi cămăşi în carouri în garderoba lui.

-          Vrei să spui că există posibilitatea să-l găseşti îmbrăcat în haine de-a dreptul obişnuite, de joacă?

-          Numai dacă iese la joacă, caz în care nu-i prea pasă ce poartă. În ciuda acestui lucru, nu-i place să-şi dezamăgească publicul din pricina hainelor.  Şi trebuie să spun că are un simţ desăvârşit în privinţa asta.... recunoşte imediat vestimentaţia de calitate atunci când o vede. Şi e dornic să încerce orice. Este ceea ce numim, deschis la minte, isteţ.

-          Îi plac lucrurile de calitate.

-          Da, categoric.

-          Îmi poţi spune de unde provin aceste haine folosite pentru şedinţa foto?

-          Am cumpărat foarte multe piese de la Maxwell Blues, de la Madonna Man şi de la Jerry Magnan. Multe dintre ele le-am combinat. Mai sunt fotografii pe care nu ştiu dacă le-ai văzut, unde apare cu un pulover roşu cu monograma „J”.... este un „J” mare roşu. După ce l-a văzut, m-a chemat la el şi mi-a cerut câte unul din fiecare culoare disponibilă. Atunci când găseşte ceva care îi place, vrea câte un model de fiecare culoare pe care o găsesc. Îi plac lucrurile „foarte” autohtone şi elegante. N-ar purta îmbrăcăminte de piele pentru că nu îi place pielea, el fiind vegetarian.

-          Să înţeleg că este împotriva uciderii animalelor?

-          Categoric. De fapt, poartă îmbrăcămintea de piele ca accesoriu, pentru clipul Billie Jean şi mai poartă o haină de piele într-un poster, dar n-ai să-l vezi purtând piele în vestimentaţia zilnică, ci numai în spectacole. Nu agrează ideea hainelor fabricate din piele şi nu este de acord cu uciderea animalelor.

-          Costumul pe care îl poartă în clipul Billie Jean este grozav. Este creaţia vreunui designer?

-          Da, cred că a fost creat de cumnata lui.

-          Cum ai ajuns să te implici în clipul Billie Jean?

-          Am început să lucrez cu Michael de multă vreme, aşa că am fost chemată la studio să asortez pantofii... lucrurile pe care le-am combinat proveneau de la diverse case. Erau atâtea idei diferite în privinţa a ceea ce urmau să facă.

-          Deci ai ajuns la studioul de filmare cu o mare varietate de haine şi accesorii?

-          Până s-a ajuns la faza actuală a clipului video, totul a fost plănuit cu mult înainte. În final s-a optat pentru costumul de piele negru cu rever lung şi lat. A fost o alegere foarte bună pentru Michael. Să-ţi spun ceva. El este cel care deţine controlul absolut în tot ceea ce urmează să se întâmple. Iar acest lucru unii nu îl înţeleg. Probabil că este cel mai extraordinar geniu tânăr dintre toţi oamenii cu care am lucrat vreodată! Întotdeauna are ultimul cuvânt. De sus şi până jos la şosetele pe care le poartă. Practic, îţi spune exact ceea ce vrea, deşi el nu este în stare să iasă şi să-şi aleagă lucrurile vestimentare. Dar are un fler extraordinar şi se implică în absolut tot.

-          Vrei să spui că îşi creează un concept general iar tu nu trebuie decât să-l detaliezi.

-          Exact. Şi nimeni nu îl controlează. Nimeni.

-          Aşadar te aflii în situaţia în care el defineşte ceea ce îşi doreşte cu acest „look”, iar restul depinde de tine, în alegerea ţinutelor pe care să le poarte.

-          Da. Sau uneori îţi va spune „Nu vreau ceva care să mă facă să par ieftin sau la modă, în trend.” Asta este singura direcţie pe care ţi-o dă. Vrea să arate stilat şi clasic. Asta este singura direcţie pe care am primit-o vreodată de la Michael. Şi de atunci încolo, i-a plăcut absolut tot ceea ce i-am adus. Dar în privinţa muzicii lui sau a oamenilor din jurul lui sau a genului de muzică ascultată în timpul filmărilor sale, toate astea depind numai de Michael.

-          Te aflai pe platou atunci când s-a filmat Billie Jean?

-          Da.

-          Cum a fost experienţa şi cât de mult a durat până s-a ajuns la faza finală?

-          Am avut senzaţia că Michael plănuise totul cu mult timp înainte să se întâmple. Am fost acolo doar o singură zi. Doar în prima zi, apoi am plecat. Ceea ce am înţeles de la oamenii care lucrau acolo de mai mult timp, a fost faptul că totul se derula fără nici cea mai mică problemă şi că era cel mai bine organizat scurt metraj la care lucrase cineva vreodată. Am o mulţime de amici care au manevrat camerele şi alte lucruri de genul acesta. Nu le venea să creadă cât de perfect mergea totul, dat fiind că îţi ia mult timp cu filmările, mai ales dacă nu ştii ce trebuie să faci. Dar Michael plănuise totul, avea totul pregătit, povestea, totul, absolut totul.

-          Tot el a făcut şi coregrafia pentru Billie Jean?

-          Ţi-am spus că a făcut totul. Am întrebat pe cineva şi mi-a spus că şi pentru acest scurt metraj şi pentru Motown Special, el făcuse coregrafiile.

-          A fost incredibil, felul în care s-a ridicat pe vârfuri şi acele piruete.

-          Este foarte talentat. Nici nu mi-l pot imagina luînd lecţii de dans de la cineva.

-          Cum ai început să lucrezi cu Michael? În ce domeniu se încadrează experienţa ta?

-          Foto styling. Fotograful Matthew Rolston este un tip foarte tânăr. Are 27 de ani. M-a chemat într-o zi şi mi-a spus: „O să am o şedinţă foto cu Michael Jackson. L-am mai fotografiat odată, dar cred că voi doi o să vă înţelegeţi de minune. Îi face mare plăcere să fie înconjurat de tinere talente. Ţi-ar place?” Oh, Doamne, fireşte că mi-ar place să lucrez cu Michael Jackson.

Şedinţa era pentru revista Rolling Stone şi aceea a fost prima dată când am lucrat cu el. Oamenii îmi spuneau că... „E foarte foarte agitat atunci când e vorba de haine. Nu ştiu dacă o să o scoateţi la capăt cu el. Uneori vrea să poarte diverse lucruri din propria garderobă.” Dar atunci când a intrat şi a văzut vestimentaţia, a sfârşit prin a cumpăra tot ce adusesem. Eu adusesem hainele pentru şedinţa foto şi niciodată nu se mai întâmplase ca acestea să fie cumpărate de cel în cauză. Aşa am intrat în contact cu el.

Apoi, a început să mă sune. Îl avea pe acest Nelson, garda de corp personală, care suna şi comanda una, alta. În final, am ajuns să lucrăm împreună pentru şedinţele foto.

-          Când l-ai întâlnit prima dată? La şedinţa foto pentru revista Rolling Stone?

-          Da, atunci a fost prima dată. Am fost uluită, nu-mi venea să cred că era Michael atunci când a intrat pe uşă. Nici măcar nu se uită în ochii tăi când te întâlneşte prima dată, atât este de timid. Nu am mai întâlnit pe nimeni aşa de timid. Îi trebuie mult timp până să te privească direct în ochi atunci când stă de vorbă cu tine.

-          Eu l-am întâlnit la o petrecere dată în cinstea lui la Studio 54, în 1977. Era foarte drăguţ şi politicos, dar oarecum retras şi timid.

-          De curând am strâns câteva piese pentru el, insigne, ace, nişte bijuterii de la o prietenă care este designer în acest domeniu şi colecţionează astfel de piese foarte vechi. M-am uitat prin colecţia ei şi am ales vreo cincizeci pentru Michael. Ea s-a dus cu ele într-un suflet la el, spunându-i „Prietena mea Jill a pus deoparte aceste bijuterii pentru tine.” El i-a spus: „Da?! Sunt foarte frumoase. Mulţumesc.” După care s-a întors şi a plecat. Prietena mea a fost atât de supărată încât a trebuit să-i explic că ăsta este Michael, este pur şi simplu foarte timid, iar la o abordare ca aceea – cu atâta entuziasm din partea unei persoane pe care nici măcar nu o cunoştea – răspunsul nu putea fi decât unul timid. Uneori, oamenii consideră această atitudine ca pe una distantă, dar în realitate Michael este doar timid... foarte timid.

-          Trebuie să fie extraordinar să lucrezi cu cel mai mare star din lume.

-          Este. Ştii, atunci când am început să lucrăm pentru prima dată, noul album încă nu fusese lansat, iar el trebuia să finalizeze albumul E.T. pe care l-a făcut cu Steven Spielberg. Atunci a adus varianta demo a albumului Thriller şi am ascultat-o de nenumărate ori. În timpul şedinţei am ascultat numai Thriller. Beat It care este prima piesă de pe a doua faţă a albumului, a fost şi a rămas piesa mea favorită. La vremea aceea ştiu că i-am spus: „Va fi un mare succes, Michael!” Iar el m-a întrebat „Crezi?”, de parcă vorbele mele nu însemnau nimic în industrie! Dar i-am răspuns: „Da, cred! Acesta este marele hit!” E amuzant, pentru că am văzut ce s-a întâmplat cu albumul lui.

-          Cu cine altcineva ai mai lucrat?

-          Am lucrat mult cu Rick Springfield, Lionel Richie, Kenny Rogers, cu foarte mulţi oameni de televiziune: Linda Evans, Linda Carter, Linda Gray. Am dat câteva interviuri pentru revista People, pentru că aveam o linie de haine pentru bebeluşi. Nu ştiu dacă Suzan ţi-a spus.

-          Mi-a spus că faci schiţe.

-          Aşa este. Schiţez haine pentru bebeluşi. Este un job interesant, să ajuţi la cultivarea imaginaţiei cuiva. De aceea am senzaţia că am şi eu un aport la imaginea lui Michael, la noua lui imagine.

-          Pentru momentul Motown TV Special te-ai implicat în vreun fel?

-          Nu. Toată recuzita a fost făcută de una din cumnatele lui Michael. A făcut o treabă minunată pentru toţi fraţii. Cu toţii arătau excelent pe scena de la Motown Special. Fiecare dintre ei are personalitatea lui şi sunt extrem de diferiţi. Există persoane a căror imagine poate interfera cu imaginea alteia. Cu excepţia lui Michael. Dar toţi ştiu exact ce anume vor purta şi ce anume nu vor să poarte şi manifestă tendinţă către accesorii strălucitoare, pe care trebuie să le combini. Am avut o şedinţă cu toţi cei şase Jackson-i chiar înainte de Motown Special. Aceea în care Michael poartă acea vestă galbenă. Atunci s-au făcut fotografii cu toţi fraţii îmbrăcaţi în gri, galben şi alb. Fotografiile sunt foarte frumoase, ocazionale dar drăguţe. Altfel, este o adevărată corvoadă să-i aduni pe toţi, să-i ţii împreună şi să-i menţii fericiţi!

-          Mai ai altceva în plan, pregătit pentru Michael?

-          Nu în mod special.

-          Ar mai fi ceva de spus despre Michael din punctul tău de vedere? Ceva interesant pentru admiratorii lui?

-          Oamenii îmi pun mereu întrebări despre Michael. Probabil că este cel mai natural şi mai uluitor artist cu care am avut plăcerea să lucrez, iar în privinţa stilului, nu cunosc pe nimeni care să aibă atât de mult stil ca Michael. Este ca un manechin. Nu ştiu dacă ştii asta, dar Michael are manechine în casă. Iar el este dispus la provocări vestimentare, exact ca un manechin şi îi respectă pe toţi aceia cu care lucrează. Îl lasă pe fiecare să-şi facă treaba, dar urmăreşte totul. Deşi este un superstar, respectă pe toată lumea pentru ceea ce face. În timpul şedinţelor foto îţi va pune întrebări de genul: „De unde ştii că o să-mi placă asta sau cealaltă?” Vorbeşte cu tine de parcă ceea ce faci tu este la fel de special ca ceea ce face el. Iar asta am învăţat-o de la Michael. Respectă pe toată lumea ca şi cum toţi ar fi artişti. Nu găsesc cuvinte să spun suficient de multe lucruri bune despre Michael Jackson. Michael este o adevărată plăcere. M-a stimulat enorm de mult în profesie. Şi nu există atitudine extremă la Michael, nici un fel de atitudine ieşită din comun. Singurul lucru care poate fi interpretat ca atitudine este timiditatea lui.

Şi astfel şi-a creat Michael imaginea din ultima vreme – cu excelentul său gust în materie de stil şi cu ajutorul asistenţei lui Jill Klein!

(va urma)