60
Minutes Interviu
(28
decembrie 2003)
Interviu
realizat de Ed Bradley
*
Traducere şi adaptare în L. Română, Mihaela A.R.
60 Minutes Interview 2003 (1/3)
Mare
parte din viaţa lui, Michael Jackson s-a aflat în lumina
reflectoarelor. În ultima vreme însă, s-a aflat în lumina a ceea ce a fost
descris ca un comportament bizar
– comportament care a generat punerea lui sub acuzarea de molestare a unui
tânăr de 13 ani. Dacă va fi gasit vinovat, şi-ar putea petrece următorii 20 de
ani la închisoare.
Acum, eliberat pe cauţiune şi în aşteptarea procesului, Michael Jackson vorbeşte pentru prima dată despre arestul său, despre acuzatorul său şi despre acuzaţiile pe care acesta i le aduce, care deocamdată, i-au transformat viaţa într-un dezastru.
De Crăciun, ne aflăm împreună cu Michael Jackson la un hotel din Los Angeles – unul din cele câteva oraşe în care îi este permis să intre, de când autorităţile din Santa Barbara au deschis procesul în care este pus sub şapte capete de acuzare de molestare şi două pentru folosirea unui “agent de intoxicare” – s-a raportat a fi alcool – pentru seducerea unui băiat.
Ed Bradley: Care este răspunsul tău la acuzaţiile pe care le aduce procurorul din Santa Barbara, acelea că ai molestat acest copil?
Michael Jackson: Sunt false în totalitate. Mai curând mi-aş tăia venele decât să rănesc un copil. Nu aş răni niciodată un copil. Acuzaţiile sunt false. Sunt revoltat. Niciodată nu aş fi în stare să fac asemenea lucruri.
EB: Este un copil pe care l-ai
cunoscut?
MJ: Da.
EB: Cum ai caracteriza relaţia ta cu acest băiat?
MJ: Am ajutat atât
de mulţi copii, mii de copii, bolnavi de cancer sau de leucemie. Iar acesta
este unul dintre ei.
Michael Jackson spune că acuzatorul său este unul dintre miile de copii pe care el i-a invitat la ranch-ul său de 2600 acri – Neverland, din California pentru a se bucura de parcul de distracţii, pentru a vizita grădina zoologică, pentru a viziona filme, pentru jocuri, petreceri şi mâncărurile favorite.
EB: Spune-mi, de ce ai construit Neverland-ul?
MJ: Pentru că am vrut să am un loc în care să pot crea tot ceea ce nu am avut eu în copilărie. Există o cale ferată, o grădină zoologică, un cinematograf. Tot timpul am fost în turnee, am călătorit, înţelegi? Şi nu am avut niciodată prilejul să mă bucur de astfel de lucruri. Drept urmare, am încercat să compensez timpul – petrecut cu folos, de altfel – pe care nu l-am putut petrece în parc. Nu mă pot duce la Disneyland, pur şi simplu. Nu pot ieşi afară să mă plimb pe stradă. Lumea s-ar ţine după mine iar pe străzi s-ar crea un carambol. Aşa că mi-am creat propria lume în spatele porţilor. Tot ceea ce iubesc se află în spatele acestor porţi. Avem elefanţi, girafe, crocodili, tigri şi lei. Şi avem autobuze care transportă copiii care nu se pot bucura de aceste lucruri. Transportă copii bolnavi care vin aici şi se bucură, pur şi simplu se bucură în sensul pur, se amuză. Aceia care gândesc altfel, sunt oameni cu gânduri murdare. Eu nu gândesc aşa. Nu e felul meu.
EB: Şi crezi că acum oamenii te privesc şi gândesc în acel mod?
MJ: Dacă au mintea bolnavă, da. Şi dacă cred toate gunoaiele pe care le citesc în ziare, da. Şi – nu este vorba despre ceea ce te determină să-ţi aminteşti ceva anume. Numai că este scris negru pe alb nu înseamnă că este şi sfânt. Oamenii scriu şi lucruri negative, pentru că îşi dau seama că acelea le vând ziarul. Lucrurile bune nu se vând.
Iar
Jackson spune că relaţia lui cu acest băiat pe care l-a întâlnit prima dată cu
câţiva ani în urmă era una pozitivă. Mai spune că motivaţia lui a fost să-l
ajute în lupta cu cancerul.
EB: Aşadar atunci când v-aţi cunoscut, ce făcea? Şi ce făceai tu?
MJ: Îţi voi spune exact. Când l-am văzut prima dată, era complet chel, alb ca varul din cauza chimioterapiei, foarte slab, anorexic, fără sprâncene şi fără gene; era atât de slăbit, încât trebuia să-l duc în braţe până în camera de jocuri sau să-l plimb în scaunul cu rotile, încercând să-i ofer o copilărie, o viaţă. Pentru că m-am simţit vinovat. Pentru că nici eu nu am avut şansa asta în copilărie. Înţelegi? Toate acele lucruri te fac să te simţi astfel. Nu faptul că eşti bolnav ci faptul că nu ai o copilărie. Aşa că inima mea a fost alături de acei copii, a căror durere o simt.
Jackson spune că a încercat să ajute la procesul de vindecare, plimbându-l pe puşti la Neverland, în locurile sale favorite.
MJ: Nu s-a căţărat niciodată într-un copac. Eu am un copac la Neverland pe care l-am numit “Copacul Dăruinţei”, pentru că îmi place să compun acolo sus, în el. Am compus multe piese acolo sus. Deci i-am spus “Trebuie să te urci în copac. Asta face parte din copilăria unui băiat. Pur şi simplu trebuie s-o faci.” Şi l-am ajutat să se caţere. Odată ce am ajuns sus, în copac, am privit în jos printre crengi. A fost atât de frumos. A fost magic. Iar lui i-a plăcut. Faptul că a avut ocazia să simtă că trăieşte, înţelegi? Pentru că i s-a spus că va muri. Aşa i-au spus. Le-au spus părinţilor lui să se pregătească pentru funeraliile fiului lor, atât de bolnav era. L-am ajutat să intre într-un program. Am ajutat mulţi copii în acest fel. L-am ajutat să intre într-un program psihologic.
Băiatul – al cărui nume şi chip nu le vom dezvălui – a creditat prietenia şi suportul lui Michael Jackson în bătălia lui cu cancerul. Iar la sfârşitul lunii februarie, în documentarul britanic care a fost filmat înainte ca băiatul să acuze că a fost molestat sexual – a spus că a rămas de multe ori peste noapte în casa lui Jackson şi că a dormit în dormitorul lui.
Acuzatorul lui Jackson: A fost o singură noapte când l-am întrebat dacă pot rămâne în dormitorul lui. Iar el m-a lăsat. I-am spus cam aşa: Michael, poţi să dormi în pat. Iar el a spus cam aşa: Nu, nu, tu dormi în pat. Până la urmă a spus: Ok, dacă ţii la mine, vei dormi în pat. Eu am spus: Bine, omule! Şi în cele din urmă am dormit în pat.
Acest comentariu – împreună cu surprinzătoarea mărturisire a lui Michael Jackson, aceea că a împărţit patul de multe ori cu copiii – au determinat investigaţia de la finele lunii februarie, efectuată de Departamentul de protecţie a copilului şi familiei din Los Angeles, care i-a intervievat pe băiat şi pe mama lui pentru a determina dacă sau nu acesta a fost molestat sexual de Michael Jackson.
60 Minutes Interview 2003 (2/3)
Conform raportului agenţiei, “copilul a negat orice formă de abuz sexual” iar “ancheta departamentului a concluzionat că acuzaţiile de neglijenţă şi abuz sexual sunt nefondate.” În următoarele câteva luni, relaţiile dintre familia băiatului şi Michael Jackson s-au deteriorat. Din surse apropiate familiei, mama băiatului îl suspecta pe Jackson că îi servea băuturi alcoolice fiului său de 13 ani, încă suferind de cancer. Până la urmă i-a mărturisit suspiciunile sale procurorului care a declanşat ancheta prin biroul său şi şeriful din Santa Barbara.
Şeriful Jim Anderson: A fost emis un mandat de arestare pe numele domnului Jackson având multiple capete de acuzare privind molestarea unui minor. Cauţiunea a fost stabilită la 3 milioane de dolari.
Reporter: Dacă Michael Jackson se uită la această emisiunea acum, care ar fi mesajul dumneavoastră pentru el?
Procurorul Thomas Sneddon: Aduceţi-l aici să-l verificăm.
Cu
acest anunţ două săptămâni mai târziu, viitorul şi cariera lui Michael
Jackson se
aflau într-un pericol serios. A fost înconjurat de autorităţi şi pus sub
acuzare de molestarea unui minor şi conduită imorală faţă de un minor.
EB: Ce ţi-a trecut prin minte atunci când ai fost dus încătuşat la secţia de poliţie, nevoit să faci poze din faţă şi din profil şi ştiind că totul va fi arătat întregii lumi?
MJ: Au încercat să mă discrediteze şi să mă umilească. Dar am trecut prin întregul lor sistem. La sfârşit am vrut ca publicul să ştie că am fost ok, chiar dacă am fost rănit.
EB: Ce s-a întâmplat când te-au arestat? Ce ţi-au făcut?
MJ: Trebuia să caute doar amprente şi să facă tot ce fac de obicei, atunci când ridică pe cineva. M-au tratat cu brutalitate. Umărul mi-a fost dislocat. Mă doare foarte rău. Tot timpul îmi provoacă dureri. Ăsta este, vezi braţul ăsta? Atât cât îţi pot arăta. Acelaşi lucru este şi pe partea asta.
EB: Asta s-a întâmplat la secţia de poliţie?
MJ: Da. Da. La secţia de poliţie. Iar ceea ce mi-au făcut – dacă ai vedea ce mi-au făcut pe braţe – felul cum au procedat a fost foarte rău. Locul este foarte tumefiat. Nici nu mai vreau să spun. Vei vedea. Vei vedea.
Am primit o fotografie făcută după ce Michael Jackson a fost eliberat pe cauţiune. Jackson spune că tumefierile de la încheieturile mâinilor sale provin de la cătuşe.
EB: Cum au făcut? Fizic, ce au făcut?
MJ: Cu cătuşele, modul în care le-au pus, prea strâns şi la spate –
EB: La spate?
MJ: Da. Şi le-au pus într-o anumită poziţie, ştiind că vor provoca răni şi îmi vor afecta spatele. Acum nu mă mai pot mişca. Mă supără noaptea şi nu mai pot dormi.
Iar Jackson spune că a fost mai mult de-atât …
MJ: La un moment dat, am cerut să folosesc toaleta, iar ei mi-au spus “Sigur, este chiar după colţul de acolo”. Când am ajuns, m-au încuiat acolo cam 45 de minute. Erau materii fecale pe toţi pereţii, pe podea şi pe tavan. Şi mirosea îngrozitor. Apoi, unul dintre poliţişti a intrat pe fereastră. Şi a făcut o remarcă sarcastică. A spus: “Pute – pute destul acolo pentru nasul tău? Cum îţi place mirosul? E bun?” Eu am răspuns pur şi simplu: “E în regulă. E ok.” Aşa că am stat acolo şi am aşteptat.
EB: 45 de minute?
MJ: Da, 45 de minute. Cam 45 de minute. Apoi, a venit un poliţist şi a spus: “Vei ieşi într-o… secundă. Vei ieşi într-o secundă.” Apoi au adăugat încă 10 minute, apoi altele 15. Au făcut asta intenţionat.
Dar despre acuzaţiile lui Jackson? A fost maltratat? I-au rănit poliţiştii braţul şi umărul? L-au încuiat în baie timp de 45 de minute? Pentru a primi răspunsuri la aceste întrebări, am sunat în mod repetat la biroul şerifului şi la biroul procurorului. Ne-au refuzat cererea pentru un interviu şi ne-au îndrumat să facem o declaraţie pe site-ul lor web, care spune despre acuzaţiile de maltratare: “Acest lucru nu este adevărat.” Ajutorul de şerif a fost cel care a executat mandatul de perchiziţie la Neverland.
EB: Ce ai simţit când au venit la Neverland, cu mandatul de percheziţie? Ce căutau? Ce au luat?
MJ: Camera mea este complet răvăşită. Mi-a spus personalul. Mi-au spus: “Michael, nu intra în camera ta.” Angajaţii mei, plângeau la telefon şi spuneau: “Dacă ai vedea cum arată camera ta, ai plânge.” Sunt nişte scări care duc sus spre dormitorul meu. Iar ei mi-au spus: “Nici măcar scările nu le mai poţi urca. Camera este complet răvăşită.” Au trimis 80 de poliţişti în camera asta, 80 de poliţişti într-un singur dormitor. Asta este de-a dreptul exagerat. Au luat cuţite şi au tăiat saltelele cu ele. Au tăiat orice pentru a scormoni.
EB: Au luat ceva de la Neverland?
MJ: Nu sunt sigur ce au luat. Nu mi-au dat niciodată o listă.
EB: Dar spui că ţi-au distrus proprietatea?
MJ: Da, asta au făcut. Apoi, i-au dat afară pe toţi angajaţii mei şi au încuiat uşile. Aşadar toată casa a fost la dispoziţia lor şi au făcut ce au poftit. Au preluat avantajul în totalitate. Au intrat în zone în care nu aveau ce căuta – în biroul meu, de exemplu. Pentru acele locuri nu aveau mandate de percheziţie. Dar au profitat de tot. Iar camera mea este un dezastru total, aşa mi-au spus. Nici nu vreau să mă gândesc, vreau s-o văd. Dar încă nu sunt pregătit.
EB: Deci, încă nu te-ai întors acolo?
MJ: M-am întors acolo. Dar nu am intrat în dormitorul meu. Nu voi mai trăi acolo niciodată. Voi merge în vizită la Neverland. Acum e doar o casă. Nu mai e acasă. Voi merge doar în vizită acolo. Cât este ceasul? Pentru că sunt îndurerat Ştii ceva? Sunt … sunt rănit. Oricum trebuie să plec curând. Da. Bine. Nu mă simt bine.
60 Minutes Interview 2003 (3/3)
Nu este prima dată când Michael Jackson este acuzat de molestarea unui minor. Cu zece ani în urmă, el a fost acuzat că ar fi abuzat de un alt copil. După ce băiatul a refuzat să depună mărturie iar Jackson a plătit familiei milioane de dolari pentru a închide procesul civil, Jackson nu a mai fost acuzat. Deşi familia implicată acum nu a intentat un proces şi spune că nici nu intenţionează să-l aducă în instanţă, Michael Jackson este în continuare suspicios faţă de motivele lor.
MJ: Undeva acolo înăntru stă lăcomia – nu pot spune exact. Dar trebuie să aibă legătură cu banii. Doar este vorba despre Michael Jackson. Ia te uită ce avem noi aici. Putem scoate bani frumoşi de-aici. Exact asta s-a întâmplat.
EB: Dar l-ai ajutat să-şi înfrunte boala, cancerul. Ce nu înţeleg eu este de ce astăzi – şi ştiu că tu spui că este vorba despre bani – s-ar întoarce împotriva ta şi ar spune: “Michael Jackson m-a molestat sexual”, dacă nu este adevărat?
MJ: Pentru că părinţii au putere asupra copiilor. Iar ei simt că trebuie să facă ceea ce le spun părinţii. Dar rădăcina tuturor relelor este dragostea de bani. Este un copil drăguţ. Şi să-l vezi procedând astfel… nu este el, cel cu adevărat. Nu este el.
EB: Deci nu crezi că acest lucru vine de la el? Acest lucru….
MJ: Nu.
EB: … vine din partea părinţilor lui?
MJ: Nu. Lucrul ăsta nu îl caracterizează pe el. Îi cunosc sufletul.
Jackson a declarat că dacă va putea, nu va închide acest caz aşa cum a făcut-o cu cel din 1993.
EB: Deci, dacă ai fost nevinovat, de ce ai plătit? De ce nu te-ai dus la tribunal să lupţi pentru numele tău?
MJ: Nu am voie să discut despre acest lucru ………
Mark Geragos: Te voi opri pentru o secundă.
EB: Desigur.
Puternicul avocat al lui Jackson, Mark Geragos mi-a spus că dacă vreau un răspuns la această întrebare, trebuie să i-o adresez lui.
Mark Geragos: Aminteşte-ţi ce i s-a întâmplat în urmă cu zece ani. A fost umilit. A fost … a trecut prin acea situaţie prin care nimeni nu şi-ar dori să treacă – de a fi examinat, fotografiat. A fost umilit în cel mai groaznic mod, i-au fost privite şi fotografiate părţile intime ale trupului. Şi pentru cei mai mulţi a fost subiectul unor lucruri extrem de deranjante. Nu pot decât să încerc să mă pun eu într-o astfel de situaţie şi – să spun uite, dacă banii pot pune capăt acestei situaţii – poate că acesta a fost calculul de atunci. Iar acum, nu ştiu şi nici nu vreau să ghicesc.
EB: Dar felul în care aţi încheiat a rămas în percepţia publicului că acest lucru nu s-a întâmplat o singură dată, s-a întâmplat de două ori. Acei băieţi l-au acuzat de molestare sexuală după zece ani. Iar el a comentat public despre bucuria de a împărţi patul cu copiii. Înţelegi cum percepe publicul acest lucru – dacă se întâmplă ceva aici! E prea mult fum.
Mark Geragos: E prea mult fum. Dar şi prea multă lume care pune paie pe foc – care răstălmăceşte faptele. Înţeleg când oamenii spun – a mai apărut cineva cu povestea asta. Dar sunt de părere - şi o cred cu toată sinceritatea - că cei mai mulţi oameni au înţeles. Cei mai mulţi înţeleg că acest caz nu este despre nimic altceva decât despre bani.
Am rugat-o pe mama acuzatorului care a făcut aceste acuzaţii să ne spună varianta ei, dar a refuzat şi nu a autorizat pe nimeni altcineva să vorbească în numele ei.
EB: Documentarul acela britanic de la sfârşitul lui februarie – care nu ţi-a plăcut ….
MJ: Aşa este, nu mi-a plăcut.
EB: Ai spus în acel documentar că în dormitorul tău au dormit mulţi copii.
MJ: Aşa este.
EB: Ai spus – şi te voi cita, “De ce să nu-ţi poţi împărţi patul? Unul din cele mai plăcute lucruri este să-ţi împarţi patul cu cineva”.
MJ: Da.
EB: Astăzi, aici – încă mai crezi că este un lucru acceptabil să împarţi patul cu copiii?
MJ: Bineînţeles. Bineînţeles. De ce nu? Dacă ai de gând să fi pedofil, sau Jack Spintecătorul, sau un criminal, fireşte nu este o idée bună. Iar eu nu sunt aşa ceva. Aşa am fost noi crescuţi. Şi nu am dormit în pat cu acest copil. Şi chiar dacă o făceam, era în regulă. Dar am dormit pe jos, pe podea. L-am lăsat pe el în pat.
EB: Dar având în vedere toate prin câte ai trecut….
MJ: Da?
EB: Având în vedere acuzaţiile, insinuările …., de ce nu ai evitat repetarea tuturor acestor lucruri?
MJ: De obicei sunt mai precaut. Dar nu voi înceta să ajut şi să iubesc oamenii în felul în care a spus-o Isus. Continuă să iubeşti. Întotdeauna să iubeşti. Şi adu-ţi aminte de copii. Fă precum fac copiii., a spus el. Nu lucruri copilăreşti, ci în felul copiilor.
Acest lucru poate suna naiv, dat avocatul lui Jackson, Mark Geragos spune că şi-au luat măsuri de precauţie.
Mark Geragos: În timpul acelei perioade, 7 februarie – 10 martie, ori de câte ori Michael se afla acolo, întotdeauna mai exista cineva, o a treia persoană prezentă. Întotdeauna.
EB: Ce este cu acuzaţia ce implică folosirea unui agent intoxicant, s-a spus că ar fi vin, oferit acestui copil pentru a-l face mai maleabil.
Mark Geragos: Este ridicol. La acel ranch există peste 100 de angajaţi la orice oră. Este supravegheat în regim full-time. Sunt oameni prezenţi acolo tot timpul, zi şi noapte, 24 de ore, şi care sunt instruiţi în mod special pentru a se asigura că totul este în ordine. Copiii sunt ţinuţi departe de alcool.
EB: Eşti părinte. Ai trei copii.
MJ: Da.
EB: Le-ai da voie copiilor tăi să doarmă în acelaşi pat cu un adult care nu le este rudă sau în dormitorul acestuia?
MJ: Sigur, dacă aş cunoaşte acea persoană şi dacă aş avea încredere. Astfel de lucruri mi s-au întâmplat de nenumărate ori când eram copil.
EB: Dar ţi-ai lăsa copiii să doarmă în acelaşi dormitor cu cineva care a fost, fie şi doar suspectat de acuzaţiile care s-au făcut împotriva ta? Ai permite aşa ceva?
MJ: Cineva ….
EB: Dacă ai cunoaşte pe cineva căruia i s-a întâmplat acelaşi lucru ……..
MJ: Nu sunt ………
EB: …. căruia i-au fost aduse aceleaşi acuzaţii ……..
MJ: Ed, înţeleg exact ce vrei să spui.
EB: … care s-au făcut împotriva ta … ţi-ai mai lăsa copiii ….
MJ: Copiii mei?
EB: … să doarmă în dormitorul
acelui om?
MJ: Mmm, dacă aş cunoaşte acea persoană personal. Fireşte că ştiu cum este presa şi cum poate fi învârtit adevărul, dar dacă aş cunoaşte personal acea persoană, da, absolut, i-aş lăsa. Nu aş avea absolute nici o problemă.
EB: Îţi dai seama cum apare acest lucru pentru cei mai mulţi oameni? Înţelegi acest lucru?
MJ: Cum arată ce?
EB: Faptul că tu …
MJ: Ştii de ce? Pentru că oamenii se gândesc la sex. Ei se gândesc numai la sex. Mintea mea nu. Când văd copii, văd chipul lui Dumnezeu. De aceea îi iubesc atât de mult. Şi asta este ceea ce văd eu.
EB: Cunoşti pe altcineva, vreun alt bărbat de vârsta ta, de 45 de ani, care să împartă dormitorul cu copiii?
MJ: Desigur. Dar nu pentru sex. Asta e greşit.
EB: Păi, dă-mi voie să-ţi spun că din perspective mea, din experienţa mea, eu nu cunosc nici un bărbat de 45 de ani, care să-şi împartă dormitorul cu alţi copii, alţii decât rudele lor.
MJ: Dar ce este rău în a-ţi împărţi patul? Nu am spus că am dormit în pat. Şi chiar dacă aş fi făcut-o, era în regulă. Nu am de gând să fac nimic de ordin sexual unui copil. Nu asta este natura mea. Niciodată nu aş face aşa ceva. Acesta nu este Michael Jackson. Îmi pare rău. Acesta este altcineva.
Iar Michael Jackson de astăzi, nu mai este acel Michael Jackson care cândva, era starul pop numărul 1 din lume. Albumul său “Thriller” a ajuns în vârful clasamentelor, în timp ce ultimul său album nu a atins nici măcar un loc în Top 10.
EB: Cum s-a reflectat acest lucru în cariera ta?
MJ: Cum s-a reflectat acest lucru în cariera mea?
EB: Ţi-a influenţat în vreun
fel cariera?
MJ: În ce fel?
EB: Ce impact a avut … înţelegi …
MJ: Albumul ….
EB: … asupra turneelor, vânzărilor ….
MJ: … albumul este numărul unu în lume. În lume. America este singura care … nu vreau să spun mai mult.
EB: Dar nu este numărul unu în Statele Unite?
MJ: E o conspiraţie. Da. Iar eu am obosit.
Înainte ca avocaţii săi să oprească interviul, am reuşit să-i adresez ultima întrebare.
EB: Michael, ce le-ai spune fanilor tăi, care te-au susţinut atunci când ai trecut prin acea situaţie şi care astăzi, unii dintre ei, s-ar putea să aibe câteva întrebări? Ce le-ai spune?
MJ: Le-aş spune că îi iubesc foarte mult. Ei mă cunosc, mă cunosc de la distanţă. Dar dacă vreţi să mă cunoaşteţi cu adevărat, există un cântec pe care l-am compus, care este cel mai sincer cântec pe care l-am scris vreodată. Este “cel mai” auto-biografic cântec pe care l-am compus vreodată. Se numeşte “Childhood” (Copilărie). Ar trebui să-l asculte. Acesta este singurul pe care ar trebui să-l ascultaţi cu adevărat. Vă mulţumesc pentru sprijinul vostru, mulţumesc tuturor fanilor mei din toată lumea. Vă iubesc din toată inima. Şi nu o spun să mă aflu în treabă. Îi iubesc pe toţi, de pretutindeni.
Michael Jackson
va apărea pentru prima dată în instanţă pe 16 ianuarie 2004. Se aşteaptă să
pledeze nevinovat.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu